Planurile pentru educație ale Guvernului Bolojan rămân vagi, fără indicatori sau termene clare de implementare

• Măsurile pentru educație și cercetare din România suferă de lipsa coerenței între intenții și implementare.
• Multe măsuri sunt reluări ale unor promisiuni vechi, care au fost fie neaplicate, fie parțial eșuate.
• Angajamentul de alocare a 15% din buget pentru educație până în 2030 este deja prezent în legislația în vigoare.
• Nu există propuneri concrete de corectare a programelor care au avut rezultate slabe în trecut.

Pachetul de măsuri propus de guvernul Bolojan în domeniul educaţiei şi cercetării include o serie de direcţii corecte în esenţă, dar formulate şi ele vag, fără o analiză a nevoii şi fără indicatori de impact, scrie ZF.

Guvernul Bolojan propune măsuri vagi pentru educație

În multe cazuri, este vorba şi aici despre reluarea unor promisiuni mai vechi, care fie nu au fost aplicate, fie au eşuat parţial în trecut.

De exemplu, ţinta de alocare a 15% din bugetul general pentru educaţie până în 2030 şi creşterea finanţării publice pentru cercetare până la 1% din PIB sunt angajamente mai vechi, prezente şi în legislaţia în vigoare. Lipsa unei traiectorii anuale clare de creştere şi a unor jaloane de verificare lasă loc interpretării şi, implicit, riscului de amânare perpetuă, cum a fost cazul până acum.

Măsura de prevenire a aban­donului educaţional prin pro­grame precum PNRAS sau „Şcoală după şcoală“ este bine-venită, dar nu este însoţită de o analiză a eşecurilor din fazele anterioare sau de propuneri de corectare.