- După 500 de ani de non-alianță, un raport surpriză recomandă o cooperare mai strânsă a Elveției cu UE și NATO.
- Elveția nu este interesată să se implice în războaie, dar îi place să facă bani.
- Conflictul dintre aceste valori — plus îngrijorările că președintele rus Vladimir Putin reprezintă un risc pentru întreaga Europă — determină țara să-și reconsidere poziția de apărare.
Într-un raport surpriză publicat joi, un grup de experți recomandă guvernului ca țara, care este neutră din 1515, să lucreze la o „capabilitate comună de apărare” cu UE și NATO, scrie POLITICO.
„De la atacul rus asupra Ucrainei, neutralitatea a devenit din nou subiect de dezbatere politică, atât acasă, cât și în străinătate. Presiunea asupra Elveției de a-și clarifica poziția crește”, se arată în raport, care solicită o „revizuire” a politicii sale de neutralitate.
Unul dintre numeroasele motive este modul în care neutralitatea Elveției a afectat vânzările de arme; altul este cum să apere mai bine o țară înconjurată de două grupuri la care nu aparține.
Posibila schimbare de politică este un alt semn al modului în care invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei schimbă peisajul de securitate al Europei. Invazia a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la neutralitate și să adere la NATO.
Experții care au pregătit raportul — inclusiv diplomați, oficiali de rang înalt, un fost șef al armatei elvețiene și Wolfgang Ischinger, fostul director al Conferinței de Securitate de la München — și-au prezentat concluziile ministrului elvețian al Apărării și Securității, Viola Amherd, care este de asemenea președintele Confederației pentru 2024.
Problema armelor
Exporturile de arme ale Elveției au scăzut anul trecut cu 27% la mai puțin de 700 de milioane de franci elvețieni (746 milioane de euro) comparativ cu 2022 — atât din cauza prevederilor stricte privind exporturile de arme, cât și din cauza efectului unic al Qatarului care a încheiat achizițiile de sisteme de apărare aeriană legate de organizarea Cupei Mondiale din 2022.
Berna interzice vânzarea de arme către țările aflate în război, iar acest lucru a avut un mare impact asupra relațiilor cu alte țări care doresc să trimită arme în Ucraina care ar putea include componente elvețiene.
„Interdicția de re-export trebuie ridicată”, subliniază raportul.
Elveția a blocat livrarea de arme și muniție către Ucraina din mai multe țări europene. A fost nevoie de luni de presiune pentru ca Elveția să accepte să trimită tancuri Leopard suplimentare către Germania, pentru a le înlocui pe cele trimise în Ucraina.
Refuzul Elveției de a permite ca muniția de fabricație elvețiană din stocurile Germaniei să fie trimisă în Ucraina pentru a fi utilizată în sistemele de apărare antiaeriană Gepard donate a determinat Rheinmetall, producătorul german de arme, să crească producția de muniție în Germania.
Experții doresc, de asemenea, să întărească industria de armament elvețiană prin stimularea politicilor de compensare și obținerea accesului la programele de înarmare ale UE și NATO.
Propuneri „explozive”
Raportul a fost controversat înainte de a fi publicat, deoarece partidele de opoziție au acuzat-o pe Amherd că a numit în principal entuziaști ai NATO și UE în comitetul de experți.
Este probabil să întâmpine opoziție în parlamentul elvețian, în special din partea partidelor pacifiste de stânga și a extremei drepte naționaliste; Amherd este deja sub presiune pentru legăturile tot mai strânse ale țării cu NATO.
Cu toate acestea, „apelurile pentru o cooperare militară mai mare cu NATO și UE vor stârni foarte probabil multe dezbateri în Elveția”, a adăugat el, fiind de acord cu evaluările că raportul este potențial „exploziv” pe plan intern.
Experții nu sugerează că Elveția ar trebui să renunțe complet la neutralitate și să adere la NATO, dar îndeamnă la legături mai profunde cu alianța militară și cu UE în ceea ce privește antrenamentele comune, apărarea împotriva rachetelor balistice și exercițiile bilaterale și multilaterale.
Raportul solicită, de asemenea, ca cheltuielile militare să ajungă la 1% din PIB până în 2030. Elveția cheltuie în prezent 0,76% din PIB pentru apărare — mult mai puțin decât orice membru NATO, cu excepția Islandei, care nu are armată.
Deși este puțin probabil ca Elveția să fie invadată, țara este deja ținta unor războaie hibride, inclusiv dezinformare, spionaj și atacuri cibernetice, conform raportului. Experții recomandă trecerea la „apărarea globală”, ceea ce înseamnă pregătirea întregii societăți — nu doar a militarilor — pentru un potențial conflict.
Apropierea de UE și NATO
În ultimele luni, consiliul federal elvețian, care conduce țara, și-a semnalat disponibilitatea de a se apropia de NATO și UE în domeniul securității și apărării.
Miercuri, o delegație elvețiană a călătorit la Luxemburg pentru a se întâlni cu Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA). Unul dintre obiectivele întâlnirii a fost evaluarea sinergiilor potențiale și a oportunităților de cooperare cu agenția.
La începutul acestei luni, consiliul federal a aprobat de asemenea participarea la două dintre proiectele de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) ale UE, unul pe mobilitate militară care vizează facilitarea trecerilor de frontieră și altul pe apărarea cibernetică.
Conform lui Rickli, Elveția vrea să demonstreze că își joacă rolul în cazul în care țara neutră are nevoie de ajutor militar din partea țărilor UE sau NATO.
„Există un element reputațional ca Elveția să fie percepută ca un călăreț liber care nu cooperează cu statele europene”, a spus el. „Dacă vrea să beneficieze de ajutorul partenerilor săi europeni, trebuie să ofere ceva în schimb”.