Polonia își alege azi Președintele. Care sunt asemănările cu România

• Azi are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia.
• Favoritul este liberalul Rafał Trzaskowski, reprezentând Coaliția Civică.
• Candidatul partidului conservator Lege și Justiție, Karol Nawrock, se plasează al doilea.

Nu doar România își alege președintele astăzi. Și Polonia este chemata la urne, pentru primul tur al alegerilor prezidențiale care vor marca sfârșitul celor două mandate ale actualului președinte Andrzej Duda, apropiat de partidul conservator Lege și Justiție (PiS). Scrutinul e privit cu același interes de partenerii europeni și americani ca și cel din România.

Care sunt favoriții acestei curse prezidențiale?

Trebuie să știi că la Varșovia în acest moment este o coabitare între președinte, cu vederi conservatoare și guvernul condus de Donald Tusk, fost președinte al Consiliui European.

Favoritul acestui prim tur este Primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, reprezentând Coaliția Civică pro-europeană, care conduce sondajele cu aproximativ 32% din intențiile de vot. Principalul său adversar, Karol Nawrock,este candidatul Partidului Lege și Justiție al actualului președinte conservator. Campania sa a fost marcată de un scandal imobiliar, care i-a redus sprijinul electoral la aproximativ 22%.

O victorie a lui Rafał Trzaskowski ar putea ridica blocajele instituționale care au împiedicat reformele actualului prim-ministru Donald Tusk, Andrzej Duda respingând multe dintre acestea.

Cum se pot reporta voturile pentru al doilea tur?

„Al treilea om“, cel care ar putea face jocurile în turul doi este Sławomir Mentzen, liderul partidului Confederația, partid cu vederi radicale. El câștigă popularitate, în special în rândul tinerilor, datorită prezenței sale pe rețelele de socializare. Deși este puțin probabil să ajungă în al doilea tur de scrutin, alegătorii săi ar putea juca un rol decisiv în susținerea lui Karol Nawrocki pentru a contracara o victorie prezidențială liberală.

Dacă Karol Nawrocki ar deveni președinte, acest lucru ar consolida actualul impas politic din țară, apreciaza analiștii, iar președinția ar putea continua să împiedice încercările guvernului de a-și implementa reformele în favoarea statului de drept.