Povestea românilor care trăiesc în Ucraina și luptă pentru păstrarea identității românești. „Ne-am bucurat că am avut libertate prin Constituție”

• Românii care trăiesc în Ucraina se luptă pentru păstrarea limbii și a identității românești
• Unul dintre ei este Elena Nandriș, primar din 2006 în comuna Mahala, din Ucraina
• Comuna Mahala are 7.200 de locuitori, iar 98% sunt români

Vorbim și gândim românește. Și ni se pare foarte simplu. Natural. Dar există frați de-ai noștri care suferă în tăcere. Se luptă pentru păstrarea limbii și a identității românești. Este vorba despre cei care locuiesc în Bucovina de Nord.

Regiune a fost ruptă de România în 1940 și aparține astăzi Ucrainei. Există acolo oameni care se luptă pentru identitatea românească. Unul dintre ei este Elena Nandriș, primar din 2006 în comuna Mahala, din Ucraina. Deși localitatea e la o aruncătură de băț de România, acum riscă ca în următorii ani să se piardă limba română.

Elena Nandriș: „Din 1991 ne-am bucurat că Ucraina ne-a dat libertate în Constituție. Avem lege care ne apără. Ne permite la simbolică, la steag. A noastră simbolică ca minoritate. Au băgat niște legi, de anul viitor.”

Comuna Mahala are 7.200 de locuitori. 98% sunt români. Elena a cerut ajutor autorităților din România, dar nu a primit răspuns.

Elena Nandriș: „Am făcut petiții și la București am scris multe, e liniște, nici răspuns, nimic absolut n-am primit. La Guvern, la președintele țării. Oficial nu avem răspuns.”

Elena spune că timp de 20 de ani nu au avut grădinițe în comună. A reușit să construiască patru, unde merg aproape 300 de copii. Mai au alte doua școli, unde învață tot cam atâția copii. Ei sunt viitorul, ei vor duce mai departe limba și tradiția, spune Elena.

Elena Nandriș: „Din 120 de școli românești, câte erau în 91, acum au rămas 59-60. Atât, în jumătate s-au dus. Eu îmi apăr ce mi-e dat de la bunul Dumnezeu, de ce mă fac?”

Elena nu a găsit o explicație pentru iubirea pe care o poartă României, s-a născut cu acest sentiment în suflet. Pentru iubirea de România, românii din Ucraina sunt considerați trădători.

Elena Nandriș: „Tineretul, în 1941 când s-a început războiul, lumea din sat, nu a trecut de partea sovieticilor. Au luptat de partea românilor, de aceea când au intrat rușii ne-au pus ștampila de trădători a țării.”

Taisia Bivolaru are 15 ani, este în clasa a 10-a și studiază la colegiul de artă din Cernăuți. Deși e tânără, simte și gandește profund. Vorbește rusă, ucraineană, dar limba română este sfântă pentru ea.

Taisia Bivolaru: „Suntem bucuroși că știm două limbi bine, dar cel mai mult dorim să ne lase să studiem în română. Dacă Dumnezeu m-a învrednicit să mă nasc pe pământul Bucovinei, e tot o părticică din România.”