HOME Government

Povestea unui comunicat „anonimizat“ total de DNA şi un nume: Marcel Vela

Andreea Neblea

4 ani ago

Povestea unui comunicat „anonimizat“ total de DNA şi un nume: Marcel Vela

În dosarul DNA, un inculpat este acuzat că a luat 150.000 de euro de la un om de afaceri, promițând că îşi exercită influenţa asupra unui primar de municipiu
În comunicatul public, DNA a anonimizat atât numele inculpatului care ar fi promis că exercită influenţă asupra unui primar de municipiu din România, cât şi numele omului de afaceri care ar fi dat 150.000 de euro
Surse: Numele primarului este cel al lui Marcel Vela, actualul ministru de Interne, fost primar de Caransebeş timp de trei mandate

Ne întoarcem în august 2013, când site-ul Primăriei Caransebeş îți arăta că primăria condusă de Marcel Vela a implementat programul „Management Comun pentru Situaţii de Urgenţă în zona transfrontalieră în zona Caransebeş – Južno-Banatski”, în parteneriat cu Ministerul de Interne din Republica Serbia.

Îți reamintesc că programul cuprindea cumpărarea de echipamente şi bunuri IT pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în zona de frontieră, aşa cum susţine şi DNA în comunicat. Valoarea anunţată a proiectului a fost de 2,3 milioane de euro, a cuprins „un soft deştept”, servere, staţii de lucru şi trei drone pentru Caransebeş, „agreate de NATO”, cu care s-a mândrit în presă Marcel Vela că va găsi „rătăciţii”.

După doi ani, aflam că una dintre cele trei drone s-a prăbuşit în 2015, în râul Timiş după a fost dată dispărută timp de şase zile. Drona iniţial dispărută, ulterior prăbuşită şi ridicată din ordinul lui Marcel Vela, trebuia să găsească o femeie de 59 de ani şi ea dispărută. Secţia a II-a a DNA a anunţat ieri că a trimis în judecată „un inculpat, persoană fizică fără calitate specială” pentru „săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă”.

DNA îți spune în comunicatul anonimizat, de pe site-ul instituţiei, că „inculpatul ar fi pretins unui om de afaceri o sumă de bani neprecizată, reprezentând 10% dintr-un contract de achiziţii ce urma să fie atribuit prin licitaţie internaţională organizată de o primărie de municipiu din zona de frontieră şi, ulterior, ar fi primit suma de 150.000 euro”.

Banii, susţine DNA, ar fi fost pretinşi şi primiţi în schimbul presupusei influenţe pe care inculpatul, persoană fără calitate specială, ar fi promis că o va exercita asupra primarului şi a unor funcţionari publici din primărie, astfel încât societatea omului de afaceri să fie favorizată la licitaţie prin introducerea unor condiţii restrictive în documentaţia de atribuire, care i-ar fi dezavantajat pe competitori, iar ulterior, în derularea contractului, să fie aprobată documentaţia de care depindea efectuarea plăţilor sumelor facturate către primărie.

Comunicatul DNA anonimizează atât numele inculpatului, cât şi pe cel al omului de afaceri care ar fi dat cei 150.000 de euro, vorbeşte despre pretinderea unei „sume de bani neprecizată” şi nu dezvăluie nici numele primăriei de muncipiu, nici numele primarului faţă de care inculpatul „ar fi promis” că va exercita influenţa. Mai mult, DNA anonimizează şi numele proiectului în cauză.

Potrivit unor surse, numele primarului faţă de care inculpatul ar fi promis că-şi va exercita influenţa este cel al lui Marcel Vela, actualul ministru de Interne al României, şi fost primar al municipiului Caransebeş timp de trei mandate, în perioada 2004-2016.

Un proiect transfrontalier de 2,3 milioane de euro cu Ministerul de Interne din Serbia

Potrivit site-ului Primăriei Caransebeş, în august 2013, Primăria Caransebeş, condusă de Marcel Vela a anunţat începerea implementării programului „Management Comun pentru Situaţii de Urgenţă în zona transfrontalieră în zona Caransebeş – Južno-Banatski”, autorităţile făcând un parteneriat cu Ministerul de Interne din Republica Serbia.

Programul, potrivit comunicatului, consta în achiziţionarea de tehnologii IT de ultimă oră- sofware, servere şi staţii de lucru cu putere mare de calcul dar şi a 6 drone de supraveghere (câte trei pentru fiecare partener al proiectului România-Serbia) -aparate de zbor teleghidate, similare cu cele din dotarea NATO, care urmau să supravegheze de la înălţime zonele de risc. Valoarea proiectului, anunţa primăria, era de 2,3 milioane de euro iar implementarea urma să fie finalizată în vara anului 2014.

Atunci, Marcel Vela, primarul municipiului Caransebeş cu 38.000 de locuitori, era mândru că va fi singurul care va avea drone însă mărturisea că el, personal, şi-ar fi dorit un elicopter SMURD ca să fie al Primăriei, să îl doneze el către SMURD România, dar pe care să îl ţină la Caransebeş: „Dar m-au convins sârbii. La început am fost reticent, dar m-au convins. Şi fiind proiectul lor, vom lua drone. Altele nu am cunoştinţă să existe în România”.

Proiectul includea şi şase drone agreate de NATO, dintre care trei pentru Caransebeş, care să găsească „rătăciţii”

„Vor fi cumpărate în total şase drone, câte trei pentru fiecare partener al proiectului, plus câte o maşină de teren care poate ajunge în locuri greu accesibile de unde să fie lansate dronele. Dronele vor fi unele capabile să urce la 2000 de metri altitudine şi cu autonomie mare, având capacitatea să ”vadă” şi noaptea. De alegerea tipului de drone s-a ocupat Ministerul de Interne de la Belgrad. Sârbii au stabilit fişa tehnică a dronelor. Au şi termoviziune. Tot ce vă pot eu spune e că sunt unele agreate de NATO”, spunea în 2013, pentru Pressalert, Marcel Vela, primarul din Caransebeş.

Pentru Gândul, Marcel Vela declara: „Vor fi trei drone pentru supraveghere nocturnă şi decizii operative, pentru a supraveghea zona, pentru a găsi rătăciţii, pentru a descoperi focare de incendii alpine. Anul trecut sau acum doi ani au dispărut doi meteorologi în iarnă, de Crăciun, şi i-am găsit în mai. Dacă se salvează chiar şi o singură viaţă, merită. Fiecare dintre cele trei drone ar urma să aibă „o camera de termoviziune, infraroşu pentru vedere nocturnă, să zboare până la 3000 de metri altitudine, să poată parcurge 100-200 de kilometri pătraţi, să aibă toate sistemele de siguranţă, să descopere turbulenţe în aer, sistem de protecţie dacă ies din semnalul GPS şi capacitate de memorare a traseului, să înregistreze date şi să te transmită la bază”, explica primarul, evitând însă să estimeze un preţ „pentru a nu da peste cap licitaţia”.

„Eu îmi doresc să fie cât mai mic. Nu pot să vin să spun acum o sumă ca toţi cei care vin la licitaţie să ceară 89.000 când poate le luăm şi cu 50.000 bucata”, spunea acelaşi Marcel Vela.

În proiect, dronele, „păienjenii zburători”, au costat 270.000 de euro. Şi s-a mai cumpărat şi „un soft deştept”

„Fiecare dronă a costat 90.000 de euro, în total – 270.000 de euro. „Păienjenii zburători”- cum le spun angajaţii primăriei din Caransebeş- au survolat mare parte din oraş, ca antrenament. Autorităţile din Caransebeş de pregătesc să prevină situaţiile de urgenţă. Dronele similare cu cele din dotarea NATO vor supraveghea de la înălţime zonele de risc. Acestea pot urca la 2.000 de metri altitudine şi au autonomie mare, pe lângă termoviziune”, declara Marcel Vela, Primarul din Caransebeş, citat de Evenimentul Zilei.

În martie 2015, întâi a dispărut o femeie. Apoi a dispărut şi drona trimisă de Marcel Vela să caute femeia. Drona „agreată NATO” a fost găsită după 6 zile scufundată în râul Timiş

Cert este că în martie 2015, presa locală a anunţat că o dronă din cele trei a dispărut în timpul unei operaţiuni de căutare şi nu a mai putut fi recuperată timp de şase zile.

Mai întâi a dispărut pe 5 martie 2015 o femeie de 59 de ani de acasă şi ulterior a dispărut şi drona care fusese ridicată să o caute pe femeie.

„Conform mai multor surse din cadrul Primăriei, citate de resita.ro, drona a fost ridicată la ordinul primarului Marcel Vela, joi seara, pentru a ajuta la identificarea unei bătrâne de negăsit după ce a dispărut de acasă. Drona, dotată cu termoviziune, ar fi fost de un real folos autorităţilor, dacă nu s-ar fi prăbuşit. De joi, nimeni nu a mai văzut-o. Poliţiştii locali au anunţat că au verificat minuţios kilometri întregi, însă nu au reuşit să dea de dronă. În cele din urmă obiectul a fost localizat în râul Timiş, conform coordonatelor transmise de firma producătoare, din Danemarca, iar pe 10 martie 2015 se aşteaptă sosirea unui echipaj de scafandri care să o scoată la suprafaţă”, scria Pressalert.ro.

DNA a anunţat că a pus sechestru asigurator pe două terenuri aparţinând inculpatului trimis în judecată. Procurorii au trimis ieri dosarul spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

Autor: Sorina Matei