Premierul Bolojan anunță că în 2026 „nu se mai pune problema” de alte creșteri de taxe și impozite. Cristian Hostiuc, ZF: „Coaliția nu are niciun plan de relansare economică”

• Ilie Bolojan discută la această oră cu membrii Guvernului despre buget
• Bolojan anunță că nu se mai pune problema unor alte majorări de taxe şi impozite
• PSD îi desfiinţează lui Bolojan execuţia bugetară pe 2025 și critică majorările de taxe
• După restructurare bugetară, urmează restructurarea administraţiei cu 10%
• Nicușor Dan a promis că vine abia peste 6 luni cu un proiect de țară
• Fini: Inflaţia va scădea pentru că acum există o presiune importantă pe preţuri
• Fini: O creştere economică de numai 1% este foarte puţin pentru România

Bolojan discută la această oră cu membrii guvernului despre bugetul pe anul acesta.

Premierul anunţă că nu se mai pune problema unor alte majorări de taxe şi impozite în 2026 și se laudă că bugetul începe să-şi revină, că prin măsurile luate România şi-a recâştigat credibilitatea pe pieţele externe, iar dobânzile la care se împrmută Ministerul Finanţelor au scăzut.

PSD însă îi desfiinţează lui Bolojan execuţia bugetară pe 2025 și îl critică pentru majorările de taxe şi impozite.

Cât de justificat este optimismul lui Bolojan?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Păi, îl ajută, cel puțin la prima vedere, cifrele prezentate și de către Ministerul Finanțelor săptămâna trecută – cu acea închidere bugetară a anului 2025 cu un deficit numai de 7,7% din PIB pe cash – trebuie să precizăm, pe cash!.

Îl ajută faptul că dobânzile într-adevăr au scăzut, pe piețele internaționale cu 2% și îl ajută faptul că găsește finanțare pentru România și pentru buget destul de repede, și poate la niște dobânzi în scădere. Situația bugetară actuală îl ajută. 

Întrebarea este: Ce face mai departe?. Că una este trecutul, dar acum noi discutăm viitorul. Adică noi dacă putem relansa economia, putem relansa investițiile și în special investițiile private. Aceasta este întrebarea fundamentală.

Anul trecut, întrebarea fundamentală a fost cum corectăm bugetul, cât se poate corecta, și el a fost corectat cu creșteri de taxe și impozite, pentru că la nivelul bunei restructurări bugetare, restructurare administrativă sau orice altceva, nu s-a întâmplat nimic. Iar bugetul, cât s-a corectat el puțin, s-a făcut numai din creștere de majorări de taxe și impozite”.

Am văzut măriri de taxe, urmează restructurarea administraţiei cu 10%. Mai departe ce se va întâmpla sau ce ar trebui să se întâmple?

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Sper Bugetul să-i dea dreptate, sau execuția bugetară din 2026. Să nu uităm că el are nevoie de creștere economică în 2026, o creștere economică mai susținută pentru a-și face Bugetul și a reduce deficitul bugetar, pentru că noi avem nevoie în acest an de o reducere a deficitului bugetar spre 6%, conform discuțiilor cu Comisia Europeană.

Dacă nu crește economia, ca tu să ai o creștere mai mare de venituri, vei fi nevoit să te îndrepti către cheltuieli și atunci e alt scandal politic. Pentru că la nivel politic, atât PSD cât și PNL, partidul domniei sale nu acceptă reducerea cheltuielilor bugetare. Pentru că ar însemna să-i dea oamenii afară, să reduci salariile, să se reducă sumele plătite pentru bunuri și servicii, poate să reduci investițiile și din punct de vedere politic nu se acceptă.

De aia, noi avem nevoie în acest moment de un plan de relansare economică, pentru că la nivelul restructurării cheltuielor bugetare nu se va întâmpla nimic”.

Sorin Grindeanu a discutat astăzi cu o delegație din partea Bancii J.P. Morgan, astăzi la Parlament, și concluzia este că stimularea economică este esențială în acest moment. Cum traducem acest lucru? 

Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Că îi cere, în primul rând îi cere Premierului să vină cu un plan de relansare economică, dar până la urmă nici PSD nu a venit cu niciun plan de relansare economică, tot îl anunță, dar nu au venit cu nimic concret.

Bineînțeles că România are în acest moment câteva proiecte foarte mari în energie, adică Centralele 3 și 4 de la Cerna Vodă, unde J.P Morgan, cea mai mare bancă americană vrea să ducă la finanțare.

Sunt proiectele de gaze din Marea Neagră, unde la fel J.P Morgan este prezent alături de RomGaz aici, și sunt multe alte proiecte. 

Dintr-odată, România a devenit o piață mare și interesantă pentru băncile mari de investiții, în special americane, în special în condițiile în care băncile americane n-aveau niciun interes în România. Deci este de bun augur, da, această prezență a lui J.P. Morgan, că deschide multe alte uși, dar întrebarea este dacă tu ai ce să le vinzi suficient de mare, astfel încât să te introducă în circuitele internaționale. Pentru că în afară de energie și poate ceva infrastructură, nu ai altceva, nu ai niște privatizări mai mari, nu ai alte idei de investiții care să necesite sume mari de bani. O să iasă gazele din Marea Neagră și ce facem cu ele? O să se ducă la export, inevitabil, pentru că nu pot fi consumate intern”.