Ilie Bolojan își apără Reformele după ce Comisia Europeană a aprobat cererea României de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Ce date economice a prezentat astăzi Premierul, în contextul în care România e în recesiune

• Bolojan: Inflația ar putea ajunge la circa 8% în iulie și să scadă spre 6% în august, dacă nu apar noi șocuri
• Bolojan: România are aproximativ 1,28 milioane de angajați în sectorul public
• Bolojan: România va continua să recurgă la împrumuturi, inclusiv prin programul european SAFE

Premierul Ilie Bolojan a făcut astăzi declarații, după ce Comisia Europeană a aprobat o cerere de plată de 2,62 miliarde de euro din PNRR.

Bolojan a anunțat că „România trebuie să accelereze reformele” și să își ajusteze cheltuielile publice pentru a asigura accesul la fondurile europene.

„Mă bucur că Comisia Europeană ne-a confirmat oficial validarea cererii noastre de plată în valoare de 2,6 miliarde de euro. Este esențială componenta de granturi și, în acest context, prioritatea noastră este să nu pierdem niciun euro din fondurile europene disponibile. Am stabilit foarte clar pașii pentru următoarele două săptămâni: trebuie să accelerăm îndeplinirea reformelor asumate și să atingem toate țintele și jaloanele, astfel încât sumele aprobate să poată fi virate cât mai rapid către România”, a spus Bolojan.

În acest sens, Bolojan a precizat că peste 35 de jaloane trebuie îndeplinite pentru deblocarea banilor, dintre care 9 implică reforme majore și modificări legislative ce vor fi trimise Parlamentului în perioada următoare.

Totodată, Premierul a anunțat că un al treilea pachet de reforme – care vizează, între altele, legea apelor, investițiile în baraje, decarbonizarea și salarizarea bugetară – este încă în renegociere și va necesita dezbatere publică.

Bolojan a subliniat necesitatea modificării legii salarizării, astfel încât veniturile din sectorul public să fie stabilite transparent și corelate cu productivitatea.

Bolojan a arătat că România are aproximativ 1,28 milioane de angajați în sectorul public, în condițiile în care cheltuielile de personal reprezintă circa 40% din veniturile fiscale, iar 39 de bani din fiecare leu colectat sunt direcționați către salarii. În total, statul plătește anual aproximativ 166 de miliarde de lei pentru salariile bugetarilor.

Premierul a avertizat că reducerea cheltuielilor publice este inevitabilă, în contextul unor venituri fiscale scăzute și al costurilor ridicate cu dobânzile, estimate la circa 3% din PIB în acest an. Totodată, el a anunțat că întârzierile la plata unor obligații ale ministerelor vor fi recuperate în următoarele două-trei săptămâni, iar datele privind absorbția fondurilor europene vor fi publicate săptămânal pentru fiecare minister.

În ceea ce privește finanțarea Apărării, Bolojan a susținut că România va continua să recurgă la împrumuturi, inclusiv prin programul european SAFE, care ar putea aduce aproximativ 4 miliarde de euro anual pentru înzestrarea armatei și integrarea industriei de apărare în lanțurile europene, dar și pentru proiecte de infrastructură.

Referitor la evoluțiile economice, Premierul a estimat că inflația ar putea ajunge la circa 8% în iulie și să scadă spre 6% în august, dacă nu apar noi șocuri, subliniind că nivelul ridicat al prețurilor este alimentat de deficitele mari, dar și de factori externi, precum tensiunile geopolitice și liberalizarea pieței energiei.

„Voi vorbi și despre un subiect „de care nu fug” – datele statistice ale INS nu sunt o surpriză. Nu am creat așteptări care nu pot fi onorate. Inflația e un rezoltat cumulat al mai multor factori. Deficitele imense sunt baze pentru o inflație mare. Rog să va gândiți la cele două procente în plus la TVA, efectele războiului din Iran, liberalizarea pieței energetice. Dacă nu intervin alte șocuri, în iulie vom avea inflație de 8%, iar în august vom coborî spre o inflație de 6%. Economia noastră se însănătoșete. Scăderea deficitului arată că suntem pe calea cea bună. Deficitul nu e rezultatul unor inginerii contabile”, a spus Bolojan.

Declarația integrală a lui Bolojan:

„Suntem la finalul unei ședințe de Guvern în care principalele subiecte au fost cele legate de absorbția fondurilor europene, programul PNRR. Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro și se cuvine să le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei și pentru faptul că România primește o sumă importantă de bani. Așa cum am spus, se cuvine să le mulțumesc celor implicați, în primul rând domnului ministru Pîslaru, pentru purtarea acestor negocieri. Este un lucru important pentru România, care ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iunie, în așa fel încât să putem plăti constructorii și beneficiarii noștri.

Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene. Este foarte importantă componenta de granturi, dar și cea de împrumuturi este importantă, pentru că sunt împrumuturi cu dobânzi mai bune decât cele de pe piață și în condiții avantajoase de rambursare.
Ca să putem absorbi aceste fonduri, sunt două direcții importante pe care le-am discutat și le-am convenit astăzi. Prin notele aprobate în ședința de guvern, am stabilit ceea ce este de făcut în următoarele două săptămâni, care sunt foarte importante pentru închiderea acestor negocieri și pentru absorbția fondurilor europene.

Avem, în primul rând, de îndeplinit reformele, deci de atins țintele și jaloanele, în așa fel încât să ni se poată vira banii. Avem încă un număr important de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35 de jaloane. Domnul ministru o să vă dea toate detaliile. Dintre care nouă sunt foarte importante, pentru că ele presupun, pe de o parte, reforme în domenii care au potențial de discuții ample în spațiul public și, de asemenea, presupun modificări legislative. Așa cum știți, acest guvern interimar nu mai are capacitatea să emită ordonanțe sau să depună proiecte de lege în Parlament.

De aceea, am convenit ca toate proiectele care vor fi finalizate; și ne propunem să le finalizăm pe toate în următoarele două săptămâni, să fie depuse la Parlament sub formă de inițiative legislative de către membrii Guvernului care sunt parlamentari sau de către alți parlamentari, să fie solicitată procedura de dezbatere în regim de urgență și să comunicăm aceste proiecte de lege conducerilor partidelor din Parlament. De pe acum le mulțumesc anticipat tuturor pentru responsabilitate și pentru sprijinul acordat acestor măsuri, astfel încât România să poată accesa fondurile europene.
Din cele nouă reforme, fiecare având o pondere de cel puțin 700 de milioane de euro și o valoare totală de peste 7 miliarde de euro, sunt câteva care au deja acordul Comisiei Europene și, practic, au fost depuse sau urmează să fie depuse în aceste zile. Este cazul, de exemplu, al proiectului de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS, prin criterii transparente și licitații, pentru a fi puse la dispoziție în vederea investițiilor în energie regenerabilă.

De asemenea, avem finalizat proiectul care ține de digitalizarea cercetării și de întărirea colaborării dintre mediul de afaceri și cercetare, proiect care ține de Autoritatea Națională pentru Cercetare și care va fi promovat de Ministerul Educației. Totodată, sunt discuții avansate pe câteva proiecte de lege importante și estimăm că până săptămâna viitoare vom clarifica și vom primi opinia Comisiei Europene, astfel încât aceste proiecte să fie promovate în Parlament până la sfârșitul săptămânii viitoare.

Domnul ministru Pîslaru are mandat să negocieze toate aceste aspecte și, la finalul săptămânii următoare, va avea loc o discuție decisivă legată de aceste aranjamente instituționale care țin de ultimele modificări ale programului PNRR.

Un al treilea pachet de reforme îl reprezintă cele care sunt încă în renegociere sau negociere și care necesită și vor necesita discuții atât în spațiul public, cât și cu Comisia. Mă gândesc, de exemplu, la legea apelor și la modul în care vor fi finanțate investițiile în baraje și diguri în următorii ani. Mă gândesc, de asemenea, la decarbonizare și la legislația privind salarizarea. Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună.

Așa cum știți, avem un angajament asumat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, astfel încât salariile din sectorul public să fie stabilite în mod transparent. Astăzi există diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare. Este necesară, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne aflăm.

Astăzi avem, indiferent ce s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înțelegem bine, disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem. Având în vedere că în perioada următoare vor avea loc discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care stau la baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite. Veți primi și dumneavoastră aceste tabele.

Avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România, așa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanțe la sfârșitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale. Avem, de asemenea, politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Și ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește; se vede foarte clar această tendință. De asemenea, avem creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate și aici se văd tendințele pe care le avem.

Nu în ultimul rând, și aici este foarte important acest grafic, avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Și aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în țările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul.

Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în așa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar. Aceasta este situația. Acestea sunt datele de la care plecăm, care sunt legate de salarizare, de comparațiile cu veniturile bugetare și de ceea ce vom propune pentru a avea o lege a salarizării cât mai bună, care să fie sustenabilă în anii următori pentru România, pe care, atunci când o propunem, să nu creeze niște așteptări care nu pot fi onorate. Totul ține, de asemenea, de angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar și de constrângerile pe care le avem ca țară, pentru că, așa cum știți, doar dobânzile pe care le plătim anul acesta reprezintă aproape 3% din PIB-ul României, deci undeva în jur de 60 de miliarde de lei.

Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe.

Și, deci, creșterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, fie, dacă se doresc într-adevăr corecții de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public.

Sunt alternative care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul, prin miniștri, va participa la toate discuțiile care vor fi purtate. Și se cuvine să mulțumesc pentru că, în aceste zile, președintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament, la care am participat, Guvernul, prin domnul ministru interimar al muncii, domnul Pîslaru, și sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetățenilor, nici măcar al celor din sectorul public, și care țin cont de situația financiară a țării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon.

Un element important pe care îl avem ține de accelerarea plăților și finalizarea lucrărilor, aceasta fiind a doua componentă importantă din PNRR. În aceste săptămâni am mobilizat toate echipele noastre, de la toate ministerele, în așa fel încât să avem toți oamenii disponibili implicați în analiza cererilor de plată. O problemă importantă este că, la multe ministere, avem întârzieri mari ale plăților, iar dacă constructorii nu sunt plătiți luni întregi, este greu de presupus că vor finaliza lucrările. Ținta este să aducem aceste plăți la zi în următoarele două-trei săptămâni.

Vom discuta cu toți partenerii, cu toți beneficiarii, pentru a înțelege responsabilitatea pe care o au, pentru că, dacă proiectele care rămân pe componenta de grant nu sunt terminate, nu doar că vom pierde bani, dar vom avea și penalități și nu ne putem permite acest lucru. Fiecare beneficiar, că este din sectorul public sau din sectorul privat, primărie, consiliu județean, minister sau companie privată, trebuie să înțeleagă responsabilitatea pe care o are, în așa fel încât să absorbim acești bani.

De asemenea, vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și plățile și, în acest sens, în fiecare săptămână vor fi făcute publice gradul de absorbție și plățile care au fost efectuate de fiecare minister, astfel încât, pe de o parte, să existe o presiune publică și fiecare să știe că nu mai este de glumit și, pe de altă parte, să existe un monitor al modului în care se lucrează în fiecare minister.

Săptămâna aceasta s-a discutat în primă lectură hotărârea de guvern privind legarea sporurilor pentru fonduri europene de performanță. Nu le mai putem acorda doar pe baza calificativelor de anul trecut, majoritatea fiind „foarte bine”, ci trebuie să le acordăm în funcție de livrabile, adică cereri procesate, termene respectate, fonduri transferate către beneficiari, în așa fel încât să fim angrenați cu toții, de la colegul care face verificarea până la cel care semnează plățile și până la ministru, în această operațiune de transfer de fonduri pentru a asigura fluxurile financiare necesare ca oamenii să poată lucra.

Un lucru important pe care îl pregătim este recepția lucrărilor, iar domnul ministru vă va explica care sunt termenele pe care le avem de îndeplinit și până la ce date. Astăzi, tuturor miniștrilor și beneficiarilor le vom comunica aceste cadre în care ne vom mișca în perioada următoare.

Absorbția fondurilor din PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României din acest an și, chiar dacă în aceste zile guvernul este interimar, de ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni va depinde, într-o mare măsură, dacă vom putea face absorbția sau nu, pentru că până la finalul acestei luni este nevoie să terminăm toate negocierile și vom face tot ce ține de noi pentru a închide acest proces”, a spus Bolojan.