- Estonia ar fi ştearsă de pe hartă, iar centrul istoric al capitalei sale ar fi ras de pe faţa pământului, conform planurilor actuale ale NATO de a apăra ţara de orice atac rusesc, potrivit premierului său.
- Kaja Kallas a declarat miercuri reporterilor că planurile actuale de apărare ale alianţei pentru cele trei state baltice constau în a permite ca acestea să fie invadate înainte de a le elibera după 180 de zile.
- Remarcând că au trecut mai mult de 100 de zile de când Rusia a început invazia la scară largă a Ucrainei, premierul Estoniei a declarat: „Dacă se compară dimensiunile Ucrainei şi ale ţărilor baltice, ar însemna distrugerea completă a ţărilor şi a culturii noastre”.
Premierul Estoniei Kaja Kallas a adăugat: „Cei dintre voi care aţi fost la Tallinn şi cunoaşteţi oraşul nostru vechi şi secolele de istorie care se află aici, toate acestea ar fi şterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, naţiunea noastră”.
Comentariile sale au fost făcute înainte de summitul NATO de marţea viitoare de la Madrid, în cadrul căruia alianţa va discuta planurile de apărare a flancului său estic în lumina invaziei Moscovei în Ucraina, inclusiv despre cum să apere mai bine ţările baltice, scrie Financial Times.
Estonia, Letonia şi Lituania fac presiuni, pentru ca actuala strategie să fie înlocuită cu una în care NATO caută să apere fiecare centimetru de teritoriu din prima zi, mai ales după ce a văzut atrocităţile ruseşti în Ucraina.
Comentând ceea ce ea a numit planul NATO „de a o pierde şi de a o elibera după aceea”, ea a spus că atrocităţile care ar fi fost comise de trupele ruseşti în oraşul ucrainean Bucea au avut loc la aproximativ 80 de zile după ce a început invazia. „Acum toată lumea vede că acest concept nu funcţionează cu adevărat”, a spus Kallas.
Secretarul general a precizat că întărirea descurajării şi apărării este una dintre deciziile cheie la summitul NATO
Întrebat în legătură cu comentariile lui Kallas, un oficial NATO a declarat că alianţa „are planurile în vigoare pentru a descuraja ameninţările şi a apăra toţi aliaţii, dar nu intrăm niciodată în detalii operaţionale. Secretarul general a precizat că întărirea descurajării şi apărării este una dintre deciziile cheie la summitul NATO de săptămâna viitoare”.
„Vom face mai mult pentru a ne asigura că putem apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, în orice moment şi împotriva oricărei ameninţări. Vom adapta structura de forţe a NATO, cu mai multe forţe la un nivel ridicat de pregătire. Vom avea, de asemenea, mai multe formaţiuni de luptă NATO desfăşurate în avans, pentru a consolida grupurile de luptă din est.”, a adăugat oficialul.
Kallas cere ca o divizie de trupe, adică între 20.000 şi 25.000 de soldaţi NATO, să fie alocată fiecăreia dintre Estonia, Letonia şi Lituania.
Kallas a subliniat că Estonia este „cel mai mare susţinător” al aderării Finlandei şi Suediei la NATO, dar a declarat că este puţin probabil ca demersul Turciei de a bloca cererile de aderare ale acestor ţări să fie rezolvat până la summitul de săptămâna viitoare.
Autor: Iulian Moșneagu