Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, PIB a înregistrat în trimestrul III o scădere cu 6,0% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, iar faţă de T2 a scăzut cu 5,6%, anunţă INS.

În perioada 1.I-30.IX 2020, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2019, cu 5,1% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2020, faţă de varianta „semnal” publicată în 13 noiembrie 2020.

Recomandări

ZIUA FEMEILOR DIN MUZICĂ
MOLDOVA SE PREGĂTEȘTE DE ADERARE
EUROPA ÎNVINGE CRIZA ENERGETICĂ
PRĂBUȘIREA PODULUI DIN BALTIMORE
CILLIAN MURPHY A DEVENIT VEGAN
GOSLING ÎȘI FACE COMPANIE DE PRODUCȚIE

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 254951,1 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere, cu 6,0% faţă de trimestrul III 2019.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2020 a fost de 763322,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% faţă de perioada 1.I-30.IX 2019.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 279174,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 6,0% faţă de trimestrul III 2019.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2020 a fost de 718269,9 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 5,1% faţă de perioada 1.I-30.IX 2019.

  • La scăderea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2020 faţă de perioada 1.I-30.IX 2019, contribuţii negative mai importante au avut următoarele ramuri:
  • Industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 11,1%;
  • Agricultura, silvicultura şi pescuitul (-1,2%), cu o pondere de 4,2% la formarea PIB, dar care au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de activitate, cu 23,2%;
  • Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9%), cu o pondere de 2,7% la formarea PIB, şi care au înregistrat o scădere cu 27,3% a volumului de activitate;
  • Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,8%), cu o pondere de 18,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,2%.

O contribuţie negativă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (-1,0%), acestea înregistrând o scădere a volumului lor cu 10,8%.

  • Un impact pozitiv mai important asupra ratei de creştere a PIB au avut:
  • Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 12,6%;
  • Informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 6,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 10,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal:

  • Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 4,8% contribuind cu -3,0% la rata de creştere a PIB.
  • Exportului net (-2,0%), consecinţă a scăderii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,5%);
  • Variaţia stocurilor (-1,6%).

Un impact pozitiv asupra ratei de creştere a PIB l-a avut formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de +1,0%, şi al cărei volum s-a majorat cu 4,2%.