EXCLUSIV. Proiectul de lege prin care ministrul Justiției, Stelian Ion, vrea să desființeze SIIJ

Proiectul de lege prin care ministrul Justiției, Stelian Ion, vrea să desființeze SIIJ. Reacția procurorilor Sursa Foto: Mediafax / Alexandru Dobre
  • Proiectul ministrului Justiției prevede intervenții legislative exprese pe competențele DNA și DIICOT, astfel că judecători ÎCCJ vor fi investigați de cele 2 direcții de parchet dacă comit infracțiuni.
  • Stelian Ion, ministrul Justiției, a eliminat 2 articole din precedentul proiect de desființare a SIIJ propus de fostul ministru Cătălin Predoiu.
  • Raportul Inspecției Judiciare pe verificările din DNA arată că, în perioada în care a avut competență pe investigarea magistraților, DNA a deschis 2902 de dosare penale pe magistrați în care au fost vizați 1962 de judecători și 845 de procuror.

Proiectul ministrului Justiției prevede intervenții legislative exprese pe competențele DNA și DIICOT, astfel că judecători ÎCCJ, ceilalți judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri CSM vor fi investigați de cele 2 direcții de parchet dacă comit infracțiuni

Stelian Ion, ministrul Justiției, a eliminat 2 articole din precedentul proiect de desființare a SIIJ propus de fostul ministru Cătălin Predoiu, întărind astfel controlul procurorilor de caz la momentul urmăririi penale și trimiterii în judecată a magistraților

Raportul Inspecției Judiciare pe verificările din DNA arată că, în perioada în care a avut competență pe investigarea magistraților, Direcția Națională Anticorupție a deschis 2902 de dosare penale pe magistrați în care au fost vizați 1962 de judecători și 845 de procurori, procurorii DNA au obținut 5935 de măsuri de supraveghere pe judecători, dosarele au fost ținute în DNA și apoi clasate înainte de înființarea SIIJ și după 12 ani și 6 luni, dosare s-au făcut și pe deciziile date în instanțe iar 75 de judecători ÎCCJ și zeci de judecători din 7 Curți de Apel din România au fost vizați de dosare penale

Ministrul Justiției, Stelian Ion (USR), a trimis în ultima zi a anului 2020, pe 31 decembrie 2020, către Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Proiectul transmis de ministrul Stelian Ion redă DNA și DIICOT competența investigării magistraților.

Ce prevede proiectul

Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului ÎCCJ, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluționarea acestora. (…)

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența DNA și infracțiunile prezăvute de legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt săvârșite de judecători ÎCCJ, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai CSM (…)

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența DIICOT și infracțiunile prevăzute de art 11 alin 1 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr 78/2016 pentru organizarea și funcționarea DIICOT, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, săvârșite de Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ceilalți judecători și procurori, inclusiv de judecătorii și procurorii militari și de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii„.

Proiectul de lege trimis de ministrul Stelian Ion nu este același cu proiectul de lege pe tema desființării SIIJ trimis în februarie 2020 de Cătălin Predoiu

Proiectul de lege trimis de ministrul Stelian Ion și consultat de Mediafax nu este același cu proiectul de lege pe tema desființării SIIJ trimis în februarie 2020 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. 

„Precizăm că forma actuală a proiectului este similară cu cea care v-a fost transmisă spre avizare la data de 4.02.2020, cu două excepții- au fost eliminate art, 4 și 5 din forma anterioară a proiectului, se arată în adresa trimisă de actualul ministru al Justiției pe 31 decembrie 2020.

Articolele 4 și 5 din forma anterioară a proiectului de lege privind desființarea SIIJ, transmis pe mandatul fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, se refereau la posibilitatea ca punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă cu autorizarea prealabilă a Procurorului General al PÎCCJ iar trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor să se încuviințeze de secțiile pentru judecători, respectiv pentru procurori din CSM, la fel cum secțiile din CSM încuviințează și perchezițiile, reținerile, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu în privința magistraților, în cazul în care nu este vorba de infracțiune flagrantă.

Ce impact are eliminarea articolelor 4 și 5 din proiectul inițial de desființare a SIIJ

Prin eliminarea articolelor 4 și 5 din proiectul inițial de desființare a SIIJ, articole care modificau articolul 95 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, și articolele 28 și 42 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, se întărește astfel puterea procurorilor de caz la momentul urmăririi penale și trimiterii în judecată a magistraților.

Predecentul proiect de lege privind desființarea SIIJ, trimis pe 4 februarie 2020 de fostul ministru, Cătălin Predoiu, spre avizarea CSM, a primit pe 28 mai 2020 aviz negativ din partea Consiliului, fiind respins cu 10 voturi împotrivă, 8 pentru și 1 vot nul.

În actualul proiect privind desființarea SIIJ, propus de actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, se arată în expunerea de motive că cei 7 procurori din cadrul SIIJ au o imunitate de jurisdicție penală de facto în unele situații, că SIIJ s-a îndepărtat de la orice fel de control ierarhic.

Că SIIJ pare mai degrabă similară cu DNA și DIICOT, că procurorii SIIJ nu pot participa la ședințele de judecată în cauzele de competența SIIJ, că la data de 1 decembrie 2020, la nivelul SIIJ erau în curs de soluționare 5790 de dosare iar în semestrul 1 din 2020 au fost soluționate 212 de cauze, doar 1 prin rechizitoriu iar 211 prin clasare și că au fost exprimate și opinii în rândul magistraților (85,47% din procurori și 72,22% din judecătorii respondenți) privind desființarea Secției.

„Din perspectiva oportunității, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar și ca urmare a activității SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri. 

Astfel, de la data operaținalizării sale, Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (De exemplu: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție), se arată în expunerea de motive a proiectului de lege semnat de ministrul Justiției, Stelian Ion.

Stelian Ion mai aduce ca argument privind desființarea SIIJ opinii emise de Consiliul Europei-Grupul Statelor Împotriva Corupției (GRECO), de Comisia de la Veneția, memorandumul adoptat de Guvern privind desființarea SIIJ și raportul MCV din octombrie 2019.

În prezent, în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție lucrează, chiar potrivit expunerii de motive din proiectul lui Stelian Ion, 7 procurori, 15 ofițeri de poliție judiciară și 10 persoane ca personal auxiliar de specialitate, doar 32 din cele 43 de posturi prevăzute fiind ocupate.

Stelian Ion a spus pe 31 decembrie 2020 că dorește desființarea SIIJ până la finalul lunii martie 2021

Într-o conferință de presă ținută pe 31 decembrie 2020, ministrul Justiției, Stelian Ion a anunțat că își dorește desființarea SIIJ până la sfârșitul lunii martie 2021: „Din proiectul inițial de lege, am păstrat doar partea referitoare la desființarea SIIJ, eliminând celelalte articole care se refereau la așa zisele imunități ale judecătorilor și procurorilor, pe care nici aceștia nu le ceruseră și care, din punctul meu de vedere, nu își aveau locul în acest proiect de lege (…). Ca interval de timp, este greu să estimezi cu exactitate, dar îmi doresc ca până la sfârşitul lunii martie, cel târziu, să avem adoptat un astfel de proiect şi să intrăm în normalitate.”.

Un raport al Inspecției Judiciare adoptat de CSM în octombrie 2019, după verificări făcute în DNA, arată că timp de 4 ani și 7 luni, cât Serviciul de Combatere a Corupției în Justiție din DNA dar și structurile teritoriale au investigat magistrații.

Direcția condusă la acea vreme de fostul procuror șef, Laura Codruța Koveși, a deschis 1443 de dosare penale în care au fost vizați 1962 judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă- între care 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foști membri ai CSM, 16 inspectori judiciari) și în 1459 de dosare penale au fost vizați 845 de procurorinumărul dosarelor penale deschise pe magistrați fiind de 2902.

Mai mult, raportul inspectorilor judiciari a arătat că numai pe judecători DNA a cerut și obținut 5935 de măsuri de supraveghere, că Secția I a DNA și 11 servicii teritoriale ale DNA au cerut dosare din instanțe ca să evalueze deciziile date de judecători și au făcut și dosare penale pe deciziile date de instanțe și că au existat dosare în DNA pe judecători care au fost ținute și 12 ani și 6 luni, 7 ani și 2 luni, sau peste 5 anipentru ca apoi, înainte de înființarea SIIJ, acestea să fie clasate. 

Raportul arată că structurile teritoriale ale DNA țineau sub control instanțele de judecată iar, un unele cazuri, procurorii DNA nici nu au comunicat magistraților că au fost supravegheați tehnic sau că le-au fost închise dosarele penale.

Peste 75 de judecători ai ÎCCJ au fost vizați de dosarele DNA

Peste 75 de judecători ai ÎCCJ au fost vizați de dosarele DNA, 100 de judecători de la Curtea de Apel București, 35 de judecători din Curtea de Apel Oradea, 30 de judecători din Curtea de Apel Ploiești, 25 de judecători din Curtea de Apel Brașov, 20 de judecători din Curtea de Apel Iași, 15 judecători din Curtea de Apel Constanța, peste 85 de judecători din Tribunalul București, peste 25 din Tribunalul Argeș, peste 30 din Tribunalul Bihor și peste 25 de judecători din Tribunalul Dolj, mai arată raportul.

Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică pe magistrați au fost cerute de DNA în perioada 2014-2016, arată inspectorii judiciari, procentul mediu de admitere a acestora a fost de 97,08% iar după decizia 51 din 2016 a CCR numărul măsurilor de supraveghere pe magistrați a scăzut semnificativ.