Proprietarii de mașini vechi ar putea primi un bonus de 3.000 de lei

• Coaliţia a decis ca în 2022 să nu fie nicio taxă nouă, niciun impozit nou.
• Ministerul de resort încearcă eficientizarea programului Rabla.
• Acest obiectiv este trecut negru pe alb în PNRR că asumare până în 2026.

Proprietarii de mașini vechi ar putea primi un bonus de 3.000 de lei. Este un proiect pe care Ministerul Mediului vrea să îl implementeze împreună cu autorităţile locale, pe modelul care a avut succes la Sfântu Gheorghe: pune jumătate statul, jumătate primăria, iar cel care renunţă la maşina veche câştigă nişte bani.

Coaliţia a decis ca în 2022 să nu fie nicio taxă nouă, niciun impozit nou, astfel că pentru a avea un mediu mai curat Ministerul de resort încearcă eficientizarea programului Rabla, dar şi alte metode pentru a scoate din piaţă sau din circulaţie cât mai multe maşini poluante.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat, luni, la Digi 24, că România şi-a asumat în faţa de Comisiei Europene că va scoate 250.000 de maşini mai vechi de 15 ani din circulaţie. Acest obiectiv este trecut negru pe alb în PNRR că asumare până în 2026.

La Ministerul Mediului se lucrează la un proiect prin care să fie scoase din circuit maşini poluante, dar prin altă metodă.

„Este, într-adevăr, o modificare, pentru că Rabla n-a făcut diferenţa între maşini vechi mai vechi de 15 ani, maşini poluante, dar cele mai poluante, adică cele care sunt sub Euro 3 şi, din acest punct de vedere, va trebui să găsim soluţii de eficientizare. Analiza se face în continuare. Lucrurile sunt relativ simple. Din punctul punctul de vedere al taxării, exista varianta unei taxe similare cu cele din Europa. Toate statele din Europa, aproape toate au o asemenea taxă sau majorării diferenţiate a taxelor locale care sunt încasate de autorităţile publice locale. În momentul de faţă, pe 2022 nu se implementează niciuna dintre aceste două variante. A rămas o colaborarile cu autorităţile locale, pentru care am făcut o invitaţie către Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Oraşelor, Asociaţia Comunelor şi Asociaţia Consiliilor Judeţene pentru a găsi modalităţi de colaborare între UAT-uri şi AFM”, a spus ministrul Mediului.

Concret, se lucrează pe o variantă, conform căreia un posesor de maşină mai veche de 15 ani, dacă o duce să o caseze, va primi 3.000 de lei: o jumătate de la Fondul de Mediu şi o jumătate de la autoritatea locală. Modeul a avut succes la Sfântu Gheorghe.

„Este într-adevăr, un exemplu care a fost implementat în 2021 în Sfântu Gheorghe, de către domnul primar Antal Arpád din fondurile proprii ale primăriei şi a avut succes. Foarte multe maşini care au fost uitate, lăsate în parcări (au dispărut – n.r.). Dânsul (primarul – n.r.) a avut alt un obiectiv decât obiectivul nostru: să golească oraşul de maşini de rable, de maşinile care erau uitate acolo de zeci de ani. Şi a avut succes şi am propus această metodă de a scoate din parcări chiar maşini care cu care nu se mai poate circula, care nu pot fi înmatriculate, nu pot fi trecute de RAR. Şi acelea trebuie să dispară. Şi a fost un bonus practic de 3000 de lei. Este un exemplu”, a explicat Tanczos Barna.

Astfel, proprietarul va putea merge să ducă maşina la Remat, apoi, cu actele de la Remat va încasa banii de la primărie, din bugetul local.

„Vrem o colaborare, un program comun cu autorităţile publice locale, astfel încât nu numai statul, nu doar AFM-ul, să aibă grijă acestor maşini foarte vechi şi poluante, ci şi autorităţile locale. Venim în sprijinul lor şi în colaborare cu ei poate găsim şi alte metode mai flexibile. Rabla este o metodă destul de rigidă. Sunt câteva reguli clare: te încadrezi, bine, dacă nu te încadrezi, nu se poate să beneficiezi. Apoi, cu Rabla, de exemplu, şi Rabla clasic şi cu Rabla plus trebuie să cumperi o maşină. Autoritatea publică locală poate să spunem, nu să spună: <Nu vreau să cumperi altă maşină>. Dacă renunţi la maşina ta şi mergi mai departe cu bicicleta, cu mijloacele de transport în comun, cu orice altă alternativă, eu te bonusez, te ajut şi atunci, într-o colaborare cu ei cred că putem găsi soluţii foarte interesante”, a mai spus ministrul.

Ministrul a precizat că e nevoie de un cadru flexibil, astfel încât fiecare poate să găsească soluţii adecvate pentru situaţia locală proprie.