Radiografia economiei Republicii Moldova: PIB în scădere de trei trimestre, inflaţie mare, alimente tot scumpe, dobânzi ridicate, deficit comercial în creştere puternică

• PIB-ul Republicii Moldova a înre­gistrat o scădere de 1,2% în ter­meni anuali în primul trimestru din 2025, atât în termeni neajustaţi, cât şi reali.
• PIB-ul ţării a totalizat 72,98 mili­ar­de de lei (3,7 miliarde de euro) la preţurile curente în primele trei luni ale acestui an.
• Rata anuală a inflaţiei este pe o tendinţă descendentă şi ar putea reveni în coridorul ţintă al băncii centrale a ţării, de sub 6,5%, până la finalul acestui an.

PIB-ul Republicii Moldova a înre­gistrat o scădere de 1,2% în ter­meni anuali în primul trimestru din 2025, atât în termeni neajustaţi, cât şi reali, în principal pe fondul declinului din sectorul manufacturier şi al celui din sectorul serviciilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, revelă date ale biroului de statistică al ţării citate de Seenews.

PIB-ul ţării a totalizat 72,98 mili­ar­de de lei (3,7 miliarde de euro) la preţurile curente în primele trei luni ale acestui an, scrie Ziarul Financiar.

Raportat la trimestrul anterior, PIB-ul Moldovei a avansat cu o rată ajustată sezonier de 1,1% în T1/2025.

PIB-ul ţării se află în scădere de trei trimestre consecutive. Potrivit mold-street.com, în 2024 s-a înregis­trat o creştere economică nesemnifi­cativă de doar 0,1%, iar în ultimele două trimestre s-a atestat o descreş­tere. În 2023, economia Republicii Moldova avansase cu 1,2% în termeni anuali.

În septembrie, Ministerul Dez­voltării Economice şi Digitalizării de la Chişinău şi-a redus prognoza de creş­tere pentru 2025 de la 2% la 1,3%, estimând o posibilă redresare spre sfârşitul anului, pe fundalul unor recolte mai bune de grâu şi porumb. Totodată, ministerul a avertizat că războiul din Ucraina, tensiunile poli­tice şi o eventuală recesiune în ţările partenere comerciale rămân factori de risc majori, notează bani.md.

Rata anuală a inflaţiei este pe o tendinţă descendentă şi ar putea reveni în coridorul ţintă al băncii centrale a ţării, de sub 6,5%, până la finalul acestui an, a anunţat guver­natorul băncii, Anca Dragu, conform moldpres.md.

Potrivit acesteia, începutul de an a adus un nou şoc inflaţionist, gene­rat de reformele din sectorul energe­tic şi de evoluţia preţurilor energiei însă situaţia s-a stabilizat ulterior.

Creşterea preţurilor de consum din Moldova s-a temperat pentru a doua lună consecutiv, la 7,3% în termeni anuali în august, de la 7,9% în iulie, cel mai redus nivel de când preţurile au urcat brusc în ianuarie, relatează Intellinews.

Preţurile de consum au scăzut chiar în august faţă de iulie cu 0,36%.

Agenţia de reglementare a pieţei energiei (ANRE) a aprobat reduceri ale preţurilor reglementate la elec­trici­tate de 12,5% pentru clienţii Pre­mier Energy şi de 14,5% pentru cei ai FEE Nord, începând cu 1 august. Însă şi inflaţia de bază a scăzut, la 5,6% în termeni anuali în august, de la 6,1% anual în iulie.

Banca centrală a ţării anticipează o inflaţie de 6,8% pe 2025 şi de 3,8% pe 2026.

Preţurile alimentelor au scăzut cu 0,75% lunar, însă consemnează un avans încă semnificativ de 8,45% anual.

Banca centrală şi-a redus dobânda de referinţă la 6% de la 6,25% în această lună pe fondul semnelor de temperare a creşterii inflaţiei.

Pe primele cinci luni din 2025, deficitul comercial al Moldovei a consemnat o creştere puternică de 37,5% până la 2,506 miliarde de euro, în condiţiile în care exporturile au scăzut, în timp ce importurile au crescut, potrivit Seenews.

UE a absorbit 63% din exporturile Moldovei în perioada respectivă, în scădere cu 2,6% în termeni anuali. România, Turcia şi Cehia au fost principalele destinaţii ale exporturilor moldovene.

În 2024, piaţa muncii din Republica Moldova a înregistrat scăderi uşoare ale forţei de muncă şi ale numărului de persoane ocupate, şi o reducere a şomajului, relevă ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică.

În 2024, investiţiile străine directe în Republica Moldova au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 243,8 milioane de dolari, cu 28,6% mai puţin decât în 2023, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, citate de mold-street.com.

„Situaţia complicată din regiune a determinat scăderea drastică (de 32,2 ori) a intrărilor de participaţii nete la capital, ajungând la 1,1 milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 16 ani“, precizează Ministerul Economiei.

În distribuţia geografică a capitalului acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoră, 85,7%.