Războiul din Ucraina provoacă cea mai gravă criză alimentară mondială din 2008

• Invadarea nejustificată a Ucrainei de către Rusia agravează o criză alimentară mondială.
• Un document al FMI estimează că cele 48 de ţări cele mai expuse la penuria de alimente se confruntă cu o creştere combinată a facturilor de import de 9 miliarde de dolari în 2022 şi 2023, din cauza saltului brusc al preţurilor la alimente şi îngrăşăminte provocat de invazia Rusiei.
• Războiul a agravat o criză alimentară care a luat amploare începând cu 2018, în parte din cauza creşterii frecvenţei şi severităţii şocurilor climatice şi a conflictelor regionale, au spus aceştia.

Războiul din Ucraina, care a perturbat fluxurile de cereale şi de îngrăşăminte, a provocat cea mai gravă criză de securitate alimentară de la cea care a urmat crizei financiare din 2007-2008, aproximativ 345 de milioane de persoane confruntându-se în prezent cu penurii, a declarat vineri FMI.

Un document al FMI estimează că cele 48 de ţări cele mai expuse la penuria de alimente se confruntă cu o creştere combinată a facturilor de import de 9 miliarde de dolari în 2022 şi 2023, din cauza saltului brusc al preţurilor la alimente şi îngrăşăminte provocat de invazia Rusiei. Acest lucru va eroda rezervele pentru multe state fragile şi afectate de conflicte care se confruntă deja cu probleme ale balanţei de plăţi după o pandemie de măcinat şi creşterea costurilor energiei, potrivit FMI.

,,Numai pentru acest an, estimăm că ţările foarte expuse au nevoie de până la 7 miliarde de dolari pentru a ajuta gospodăriile cele mai sărace să facă faţă” , au declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-o postare pe blog.

Războiul a agravat o criză alimentară care a luat amploare începând cu 2018, în parte din cauza creşterii frecvenţei şi severităţii şocurilor climatice şi a conflictelor regionale, au spus aceştia.

Securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor

Fondul a cerut o creştere rapidă a asistenţei umanitare prin intermediul Programului alimentar mondial şi al altor organizaţii, precum şi măsuri fiscale specifice în ţările afectate pentru a ajuta persoanele sărace. Dar a precizat că guvernele trebuie să acorde prioritate combaterii inflaţiei.

,,Asistenţa socială pe termen scurt ar trebui să se concentreze pe furnizarea de ajutoare alimentare de urgenţă sau pe transferuri de numerar pentru cei săraci, cum ar fi cele anunţate recent de Djibouti, Honduras şi Sierra Leone” , a spus Georgieva.

De asemenea, Fondul a cerut eliminarea interdicţiilor de export de alimente şi a altor măsuri protecţioniste, citând cercetările Băncii Mondiale potrivit cărora acestea reprezintă până la 9% din creşterea preţului mondial al grâului.

Îmbunătăţirea producţiei şi distribuţiei culturilor, inclusiv prin creşterea finanţării comerţului, este, de asemenea, vitală pentru a aborda actualul şoc al preţurilor la alimente, a declarat Fondul. Acesta a adăugat că sunt necesare, de asemenea, investiţii în agricultura rezilientă la schimbările climatice, în gestionarea apei şi în asigurarea recoltelor pentru a face faţă secetei şi altor evenimente climatice imprevizibile.

Un viitor sancțioant

Noile cercetări şi recomandări vin în contextul în care se aştepta ca Consiliul de administraţie al FMI să aprobe un acces sporit la finanţare de urgenţă pe durata unui an, prin intermediul unui nou mecanism de finanţare pentru şocurile alimentare, pentru ţările cele mai vulnerabile.

Noua facilitate de urgenţă ar putea oferi Ucrainei o finanţare suplimentară de până la 1,3 miliarde de dolari din partea FMI.

Ucraina se număra printre primii cinci exportatori de cereale înainte de război, reprezentând aproximativ 15% din exporturile mondiale de porumb şi 12% din exporturile de grâu, iar reluarea transporturilor din porturile de la Marea Neagră în cadrul unui acord cu Rusia a atenuat doar parţial penuria.

Rusia, de asemenea un exportator de cereale de top, a redus exporturile la începutul acestui an către fostele republici sovietice vecine. Atât Rusia, cât şi Ucraina au fost mari exportatori de îngrăşăminte.

Fondul a identificat Sudanul, Kârgâzstanul, Belarus, Armenia şi Georgia ca fiind cele mai dependente de importurile de alimente din Ucraina şi Rusia, ca procent din PIB-ul lor. Printre ţările cele mai dependente de îngrăşămintele ucrainene şi ruseşti se numără Moldova, Letonia, Estonia, Paraguay şi Kârgâzstan.