Reacții globale la atacurile SUA–Israel asupra Iranului: statele arabe solicită încetarea imediată a acțiunilor militare / Moscova condamnă atacurile / Reza Pahlavi cere mobilizarea populației împotriva Republicii Islamice
- Macron spune că dacă va fi nevoie, Franța își va apăra aliații din regiune.
- Kaja Kallas anunța mobilizarea rețelei consulare și retragerea personalului neesențial din regiune.
- La Madrid, premierul Pedro Sánchez respinge intervenția militară a SUA.
- În Helsinki, A. Stubb avertizează că Washingtonul este în afara cadrului dreptului internațional.
- Qatarul și Arabia Saudită subliniază necesitatea unei încetări imediate a acțiunilor militare.
- Moscova condamnă ferm atacurile asupra Iranului, Lavrov l-a sunat pe omologul iranian.
- Reza Pahlavi, fiul șahului, cere mobilizarea populației împotriva Republicii Islamice.
Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran provoacă reacții rapide la nivel global. De la Bruxelles la Riad și Moscova, liderii politici avertizează asupra riscurilor pentru securitatea internațională și cer dezescaladare. Evacuări, apeluri la dialog și condamnări ferme conturează un peisaj diplomatic tensionat.
Cum reacționează Europa la criza din Orientul Mijlociu?
În reacția sa, Uniunea Europeană descrie programele nucleare și balistice ale Iranului drept o amenințare gravă la adresa securității globale. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE, a anunțat mobilizarea rețelei consulare și retragerea personalului neesențial din regiune. Bruxellesul pune accent pe protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar.
La Madrid, premierul Pedro Sánchez respinge intervenția militară a SUA și Israelului și critică acțiunile regimului iranian. Spania cere dezescaladare și reluarea dialogului politic. La Roma, Giorgia Meloni își exprimă sprijinul pentru civilii iranieni și susține orice inițiativă care reduce tensiunile. Italia analizează evacuarea cetățenilor săi din Iran.
La Helsinki, președintele Alexander Stubb avertizează că Washingtonul acționează în afara cadrului tradițional al dreptului internațional. La Paris, Emmanuel Macron solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU și cere negocieri de bună-credință din partea Teheranului, dar subliniază că își va apăra aliații din regiune dacă va fi nevoie – în principal Israelul. Franța are mai multe baze militare cu avioane Rafale, care au fost folosite și în atacul din iunie.
Londra, Berlin și Atena își concentrează eforturile pe protejarea cetățenilor și prevenirea extinderii conflictului.
Care sunt reacțiile țărilor arabe?
Arabia Saudită condamnă atacurile iraniene asupra Emiratelor Arabe Unite, Bahrainului, Qatarului, Kuweitului și Iordaniei și denunță încălcarea suveranității statelor vecine. La Riad, autoritățile cer oprirea escaladării și revenirea la negocieri.
Qatarul și Arabia Saudită subliniază necesitatea unei încetări imediate a acțiunilor militare. Oman, prin ministrul de externe Badr Albusaidi, solicită suspendarea operațiunilor și convocarea Consiliului de Securitate al ONU. Muscat mediază discuțiile dintre Washington și Teheran și avertizează asupra consecințelor grave pentru regiune.
Pakistanul condamnă „atacurile nejustificate” împotriva Iranului și cere reluarea urgentă a diplomației. Indonezia, cea mai mare țară musulmană, prin președintele Prabowo Subianto, se oferă să medieze între SUA și Iran și propune dialog direct la Teheran. În Irak, autoritățile denunță utilizarea teritoriului lor în conflict și avertizează asupra riscurilor regionale.
Cum reacționează aliații Iranului, în special Rusia?
Moscova condamnă ferm atacurile asupra Iranului. Dmitri Medvedev afirmă că Statele Unite și-au arătat „adevărata față” și susține că negocierile au fost doar o acoperire. Rusia recomandă cetățenilor săi să părăsească Iranul și suspendă zborurile comerciale către Iran și Israel. Serghei Lavrov a avut o convorbire cu omologul său iranian.
În paralel, vocea opoziției iraniene în exil, Reza Pahlavi, salută sprijinul american și cere mobilizarea populației împotriva Republicii Islamice. Mesajul său indică o posibilă schimbare internă, dar reacția Moscovei sugerează sprijin continuu pentru Teheran.
Criza actuală scoate la iveală linii de fractură geopolitice clare. Europa cere dialog și protecția civililor, statele arabe solicită oprirea escaladării, iar Rusia denunță intervenția occidentală. În lipsa unei soluții diplomatice rapide, riscul unui conflict regional rămâne ridicat.