- România, la rând pentru 90 mld. euro din banii UE.
- Fondurile sunt însoțite de condiții pentru a impulsiona reformele atât de necesare.
- Perspectivele României sunt susținute de apartenența sa la UE și de bunele relații cu Bruxelles-ul.
În acest an, economia României va fi mai puternică decât cea a vecinilor săi, care stagnează, ajutată de finanțarea din partea Uniunii Europene, de stabilitatea monetară și de investițiile străine determinate, în parte, de relocalizarea din Rusia și Ucraina. Fondul Monetar Internațional se așteaptă la o expansiune de 3,1%, în timp ce chiar și prognoza de creștere de 1,8% a Comisiei Europene ar plasa România cu mult înaintea Poloniei – cu o creștere de 0,7% – și a Ungariei, care se confruntă cu o încetinire a creșterii economice și cu o inflație foarte ridicată.
Acest lucru urmează unui deceniu în care România – mult timp una dintre cele mai sărace țări din Europa și afectată de o reputație de corupție – s-a apropiat în liniște de colegii săi pentru a deveni a doua cea mai mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente cifre ale Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în termeni de putere de cumpărare a fost de 74% din media UE în 2021, un câștig de 21 de puncte procentuale din 2010.
Un român ar cheltui aproximativ 20 de luni de venit net pentru a cumpăra o mașină nouă Dacia Jogger, la fel ca un omolog din Ungaria. Transformarea a fost realizată în pofida istoricului de instabilitate politică al României, cel mai recent un colaps guvernamental în 2021. Perspectivele României sunt susținute de apartenența sa la UE și de bunele relații cu Bruxelles-ul.
În timp ce Budapesta și Varșovia se târguiesc cu blocul cu privire la condițiile de stat de drept atașate fondurilor de miliarde de euro pentru redresarea pandemiei, România a atras deja peste 6 miliarde de euro în granturi și împrumuturi ieftine. Premierul Nicolae Ciuca a declarat că guvernul își propune să valorifice peste 10 miliarde de euro pe an, echivalentul a aproximativ 4% din PIB, din cele aproximativ 90 de miliarde de euro de fonduri UE disponibile pentru București până în 2027.
Unele progrese în ceea ce privește reformele din domeniul justiției au determinat Comisia Europeană să recomande, în noiembrie, ridicarea mecanismului special de monitorizare a justiției în care se află România de când a aderat la blocul comunitar, în 2007.
„Cu condiția ca toate măsurile anticorupție din planul (fondurilor de redresare) să fie implementate corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernare în regiune”, a declarat un oficial UE anonim.
S&P, care, la fel ca și alte agenții de rating, menține România pe cea mai slabă notă de investiții până la reducerea deficitului fiscal, a declarat că se așteaptă ca Bucureștiul să facă progrese în ceea ce privește reformele convenite pentru a asigura fondurile de redresare esențiale.