- România a devenit parte a Spațiului Schengen, inclusiv cu frontierele aeriene și maritime, subliniind importanța integrării în acest cadru european.
- Decizia de extindere a acordului Schengen la frontierele terestre va fi una politică, exprimându-se încrederea că procesul este ireversibil și că aderarea completă nu va întârzia mult.
- Începând cu data de 31 martie 2024, autoritățile române vor emite vize Schengen, facilitând călătoriile în Spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată pentru cetățenii români.
După ce România a devenit parte a Spațiului Schengen, inclusiv cu frontierele aeriene și maritime, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că decizia de a extinde acest acord la frontierele terestre va fi una politică. Cu toate acestea, el a exprimat încrederea că procesul este inexorabil și că aderarea completă nu va întârzia mult.
Advertisment
„Eforturile noastre pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii. Relaţiile de cooperare cu Ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte Ministere de Interne din statele membre ale UE. Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe. Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, a subliniat Predoiu.
El a subliniat că ziua de astăzi, 31 martie 2024, reprezintă un moment deosebit de important pentru România și pentru Uniunea Europeană, deoarece marchează integrarea României în Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele aeriene și maritime. Predoiu a descris acest eveniment ca fiind rezultatul unui proiect concret, care a implicat eforturi tehnice, administrative, diplomatice și politice semnificative din partea României.
Recomandări
Air Schengen
Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu.
Conform unei informări din partea Ministerului Afacerilor Interne, începând cu data de 31 martie, călătorii cu destinația în statele membre Schengen nu vor mai fi supuși controlului la frontieră, însă li se cere în continuare să aibă asupra lor un document de identitate (pașaport sau carte de identitate). Procesul implică scanarea permisului de îmbarcare și trecerea prin controlul de securitate și al bagajelor, fără a se mai verifica documentele. Cu toate acestea, polițiștii pot efectua verificări de identitate pentru a stabili legalitatea persoanelor și pentru a preveni activitățile ilegale. Pentru călătoriile către statele non-Schengen, condițiile rămân neschimbate.
Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au declarat, la data de 10 ianuarie 2024, că cele două aeroporturi care deservesc Bucureștiul, respectiv Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu, sunt complet pregătite pentru a opera fluxuri separate Schengen și non-Schengen.
Sea Schengen
La data de 5 ianuarie 2024, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat importanța intrării României în Spațiul Schengen cu frontierele maritime, comparând călătoria pe mare cu una în interiorul țării și evidențiind faptul că acest lucru face portul Constanța mult mai atractiv. Predoiu a explicat că conceptul de Sea Schengen implică o călătorie pe mare către unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și Spațiul Schengen fiind privită ca o călătorie internă, de la un port la altul.
Deși prin Sea Schengen nu se elimină controalele, acestea sunt simplificate. Ministrul a menționat că, în ciuda faptului că vor continua să existe controale vamale și fiscale, intrarea în Spațiul Schengen reprezintă un avantaj major pentru Portul Constanța, mai ales în contextul tensionelor din regiunea Ucrainei.
Vizele Schengen
O consecință importantă a aderării la Spațiul Schengen maritim și aerian este că, începând cu data de 31 martie 2024, autoritățile române vor emite vize Schengen. Aceste vize vor permite deținătorilor să călătorească în Spațiul Schengen pentru șederi care nu depășesc 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Vizele de scurtă ședere eliberate de autoritățile române înainte de data de 31 martie 2024 vor rămâne valabile până la data expirării, dar vor fi valabile doar pentru teritoriul României și în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 565/2014/UE.
Călătoriile în cazul minorilor
La 24 martie 2024, Cornel Laurian Stoica, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), a adus clarificări cu privire la călătoriile minorilor români în contextul aderării la Spațiul Schengen. Acesta a subliniat că minorii, la fel ca și adulții, nu vor mai fi supuși controlului la frontieră și vor putea merge direct către poarta de îmbarcare. Cu toate acestea, însoțitorii lor trebuie să aibă asupra lor aceleași documente ca și înainte, inclusiv documentul de călătorie valabil și, în anumite situații, acordul părinților sau al reprezentantului legal.
Stoica a explicat că însoțitorii minorilor, alții decât părinții sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta fiind consultat electronic de către polițistul de frontieră. Cu toate acestea, dacă polițistul de frontieră constată că însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni grave, acestuia nu i se va permite să părăsească țara cu minorul.
Pentru minorii care călătoresc însoțiți doar de un părinte sau de o altă persoană, sunt necesare documente suplimentare, precum acordul celuilalt părinte sau acordul ambilor părinți, în funcție de circumstanțe. De asemenea, dacă minorul călătorește neînsoțit și are peste 16 ani, sunt necesare anumite documente și acorduri în conformitate cu regulile stabilite.
Citește și
- O femeie din Texas acuzată de crimă în cazul avortului din 2022 i-a dat în judecată pe procurori pentru un milion de dolari
- FOTO. Taylor Swift și Travis Kelce au fost surprinși în ipostaze romantice pe o insulă din Bahamas. Harbour Island, preferata vedetelor de peste oceane
- Un atentat capcană a avut loc în orașul Azaz din Siria. Cel puțin șapte oameni au murit, printre care și doi copii
Partenerii noștri