România a semnat mai multe MoU la Ankara: training pentru piloţi, Drone Edge, NATO Global Eye. Prezenți la Ankara sunt şi reprezentanţi ai industriei private de apărare, uitaţi de MAI pe programul SAFE

• La forum, au fost prezenţi şi ministrul interimar al apărării, Radu Miruţă, şi generalul Ghiorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării.
• De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloţi, în mai multe locuri din Europa.
• De asemenea, un alt document semnat este NATO Drone Edge, un proiect prin care ţările membre admit să facă achiziţii în comun pentru drone. 
• În contractele semnate în acest an am introdus o condiţie esenţială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România.

Azi a început summitul NATO din Ankara, într-un moment de tensiune între aliaţi, la nivel diplomatic, şi de probleme întâmpinate de aliaţi cu privire la propriile înzestrări cu armament. Summitul a început cu un forum al industriei de apărare, unde s-a cerut concentrarea pe producţia în masă de echipamente militare. La forum, au fost prezenţi şi ministrul interimar al apărării, Radu Miruţă, şi generalul Ghiorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării. A lipsit, însă, preşedintele Nicuşor Dan, care și-a început programul la summit la ora 15.00. La forum, însă, au fost prezenţi şi reprezentanţi ai industriei de apărare, care îşi îndreaptă atenţia spre colaborări cu parteneri internaţionali, în timp ce în programul SAFE, unii dintre ei, par să fi fost uitaţi, scrie Monitorul Apărării și Securității.

„A fost o serie de memorandumuri la care România este parte cu privire la apărarea antiaeriană pentru ţine de jos altitudine. La nivel NATO, se discută o serie de acţiuni pentru cea mai bună soluţie tehnică de apărare antiaeriană cu ţine de jos altitudine. De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloţi, în mai multe locuri din Europa.

De asemenea, un alt document semnat este NATO Drone Edge, un proiect prin care ţările membre admit să facă achiziţii în comun pentru drone. Va fi un fel de marketplace testat de NATO, cu toate testele de NATO, din care ţările vor putea cumpăra produse componente la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care locuieşte celebrele aeronave AWACS, prin care se face supraveghere de la mai multe altitudine, pentru foarte multe detalii necesare şi de interes pentru ţările care au făcut join-in la acest memorandum”, a transmis Radu Miruţă, de la NATO, din Ankara.

Pe reţelele de socializare, de asemenea, ministrul interimar al apărării a transmis un mesaj: „România este astăzi un partener credibil şi respectat în cadrul NATO. Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producţia militară în fabricile din ţară.

În contractele semnate în acest an am introdus o condiţie esenţială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România.

În acest fel, am început să repornim fabrici din industria naţională de apărare şi să reconstruim capacitatea de producţie de care România are nevoie. Nu este doar o investiţie în economie, ci şi o investiţie în securitatea naţională. Tehnica militară modernă este esenţială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanţuri de aprovizionare reziliente şi o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”.

Cu toate acestea, nu este clar la ce fabrici se referă Radu Miruţă, având în vedere că în acest moment încă se negociază parteneriatele cu firmele din industria naţională de apărare şi că multe voci din industria privată de apărare, de pe piaţa internaţională, spun că sunt multe investiţii de făcut în firmele naţionale, întrucât se află într-o stare mai puţin bună.

Două companii româneşti de drone, prezente la NATO Industry Forum

La acest forum au fost prezenţi şi Mihai Filip, CEO Oves Enterprise, şi Bogdan Ochiană, CEO Orbotix. Ambele companii au fost selectate – alături de AFT Technology ,Qognifly şi BraveX – pentru înzestrarea MAI cu drone şi sisteme antidrone. Până acum, însă, nu s-a semnat contractul, ratându-se termenul de 30 mai. În ultima vreme, nu s-a mai vorbit deloc despre aceste contracte, iar unii dintre producători au senzaţie că sunt „duşi cu vorba” de către Guvern.

„Noi am fost într-un panou unde s-a discutat foarte mult matchmaking-ul dintre firmele care produc şi ne ajută să scalăm producţia şi cele care fac design-ul, soft-ul şi partea de electronică a dronelor. Noi o să lucrăm împreună cu anumite companii şi această nouă asociere, care se numeşte motorul NATO, pentru a putea scala producţia. De exemplu, pentru programul SAFE este o posibilitate să folosim aceşti noi furnizori. Suntem acum în discuţii şi negocieri cu Ministerul de Interne, dar nu putem să dăm mai multe detalii, că nu este finalizat procesul. Noi suntem în contact cu Ucraina, finalizăm acum câteva MOU-uri cu firme din Ucraina pentru joint manufacturing în România, dar nu putem dezvălui detaliile momentan din cauza condiţiilor de confidenţialitate”, a declarat Bogdan Ochiană.

„Noi suntem o companie de tehnologie, exact Defense Tech. Facem toată partea de software şi hardware pentru sistemele moderne. Partea de software ce înseamnă? Partea de intenţie artificială.

Imaginaţi-vă că, în viitor, nu vom avea nevoie de operatori umani sau, chiar dacă vor exista, vor avea o viaţă mult mai uşoară şi o muncă mult mai uşoară pentru că intenţia artificială va ajuta să grăbim şi să scurtăm timpul de reacţie în război, în cazul unui conflict. Practic, facem layer-ul de inteligenţă pe toate sistemele moderne de apărare. Aşa cum am spus, fie că vorbim de drone, contradrone, rachete de croazieră, orice sistem poate fi îmbunătăţit, inclusiv cele navale”, a declarat Mihai Filip, de la Ankara.

„Am văzut în Ucraina că în cazul unui conflict te poţi baza pe ce ai tu în ţară, nu ce poţi cumpăra şi ce-ţi poate fi livrat într-un an, doi, trei. Cred că nu avem încă mindset-ul necesar să înţelegem că trebuie să investim în companie. Acest ecosistem despre care vorbim datează câţiva ani să-l creştem.

Nu se poate să pretinzi că în şase luni se poate livra o tehnologie  care  poate apăra flancul din care facem parte. Cred că ne lipseşte acest ecosistem în sine şi cred că autorităţile ar trebui să se uite mai mult către companii aşa cum este compania noastră şi să încerce să testeze, să facem echipe mixte prin care să dezvoltăm tehnologie care poate fi utilizată ulterior în această zonă. Nu cred că trebuie să investim în continuare aşa cum spuneam, în fier şi tehnologie veche.

Cred că trebuie să investim în companii care fac inovaţii. Facem tehnologie pentru Ucraina şi împreună cu Ucraina. Avem trei parteneri, practic, cele mai importante companii de acolo sunt partenerii noştri.

Am învăţat multe de la ei, am învăţat multe de la noi, dar cel mai important este că am reuşit, din păcate, să testăm în conflict real, adică nu doar în laboratoare sau în PDF-uri. Sunt testate pe câmpul de luptă. Dronele contra drone, rachete de croazieră, tot ceea ce facem, toată tehnologia este testată pe câmpul de luptă. Suntem cu ei de la începutul războiului şi vom fi în continuare până la final”, a conchis CEO-ul Oves.