România are 1.075 de kilometri de Dunăre, adică 40% din totalul sectorului navigabil al fluviului, şi 20 de porturi fluviale, din care doar în patru porturi, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina pot opera şi nave maritime.
12 porturi dunărene nu au încă conexiuni la reţeaua feroviară şi doar 8 porturi sunt situate pe reţeaua transeuropeană de transport TEN-T centrală, arată datele din Programul Operaţional de Transport 2021-2027.
„Sunt necesare lucrări de modernizare în toate porturile. Au fost alocaţi peste 600 de mil. euro pentru sectorul naval în 2014-2020 prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) dar gradul de absorbţie a fost mic. Modernizarea are ca efect creşterea volumului de marfă, reducerea timpilor de încărcare-descărcare, creşterea siguranţei navelor în perioada operaţiunilor”, a declarat pentru ZF Şerban Cucu, secretar general al Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Fluviali din România (AAOPFR).
Infrastructura învechită, lipsa legăturilor cu calea ferată şi şosele, dar şi procedurile lente de manipulare a mărfurilor reduc atractivitatea porturilor dunărene pentru potenţiali utilizatori, se arată în Programul Operaţional de Transport 2021-2027, versiunea transmisă pe 3 iunie anul acesta Comisiei Europene
„În multe porturi infrastructura rutieră şi feroviară este veche, prost întreţinută, nu corespunde cerinţelor transportatorilor. 12 dintre porturile dunărene nu au încă conexiuni la reţeaua feroviară”, se arată în acelaşi document.
Paradoxal, dezvoltarea infrastructurii de transport naval dar şi eficientizarea legăturilor sale cu transportul feroviar şi rutier sunt obiective prezentate în toate programele de transport.