România este în război hibrid cu Rusia. Cum se manifestă acesta pe teritoriul țării noastre și ce face Nicușor Dan, Comandantul Suprem al Armatei, pentru Apărarea României?

- Șeful Armatei Române, Generalul Gheorghiță Vlad: Asistăm la un război cognitiv
- Războiul cognitiv se concentrează pe degradarea raționalității. Oamenii nu mai pot judeca realitatea
- Oficialii români evită deseori să numească Rusia drept actorul statal din spatele dezinformărilor din România
- Vicepreședintele CNA a propus introducerea identificării și luptei contra dezinformării în Strategia de Apărare a Țării
- INSCOP: 49% dintre români nu cred că Armata României poate apăra singură țara, timp de 48 de ore, arată un sondaj Inscop
De Ziua Armatei, un război se află deja în desfășurare pe teritoriul României și nu, nu este un război cu tancuri, obuziere și rachete, ci un război al informațiilor, al imaginilor și al minții.
Acest război este confirmat de oficialii români și chiar și de lideri ai Armatei, cu toate acestea, prea puține sunt metodele de combatere a acestuia. Președintele Nicușor Dan, spune că ești într-un război hibrid de 10 ani.
Pierde România, deja, acest război?
Da, în primul rând trebuie să spunem că războiul hibrid este compus din mai multe aspecte. Putem vorbi aici despre știri false, care de cele mai multe ori fac parte dintr-o campanie de dezinformare mult mai mare și mai complexă, desfășurată atât în spațiul digital, cât și în spațiul real, și care are scopul de a crea panică, frică și confuzie.
Mai vorbim și despre atacuri cibernetice, care pot fi îndreptate asupra unui grup mai mare de oameni, asupra sistemelor și rețelelor folosite de aceștia, sau care pot viza instituții ale unui stat, cum știm deja că și România a avut parte de astfel de incidente.
În urmă cu ceva timp au fost atacate sistemele și rețelele unor spitale publice. Pe lângă asta mai vorbim și despre acțiuni de sabotaj, iar aici se creează o subcategorie mult mai mare, mai largă.
Asta pentru că putem vorbi fie de incidente precum cele petrecute în Marea Baltică – ne aducem aminte când au fost afectate unele cabluri subacvatice; vorbim și despre incendii la unele depozite de muniție, despre survoluri cu drone asupra sau deasupra unor unității militare din Occident, sau mai vorbim despre explozii ale unor pachete sau colete, așa cum chiar recent SRI anunța că a dejucat o astfel de operațiune, care ar fi fost plănuită chiar de pe teritoriul României. Toate acestea sunt înglobate sub acest concept, război hibrid.
Trebuie să mai știi însă că Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Gheorghiță Vlad, spunea chiar zilele trecute că noi ne confruntăm de fapt nu neapărat cu un război hibrid, cât cu un război cognitiv. Ori la nivelul NATO, în doctrina Alianței, acest război cognitiv nu este metoda prin care luptăm, ci lupta însăși. Războiul cognitiv, de fapt, se concentrează pe degradarea raționalității, mai precis, oamenii sunt împinși spre a-și pierde capacitatea de a judeca lumea înconjurătoare, un lucru care, bineînțeles, duce la o degradare, la vulnerabilități la nivelul întregului stat. Aceste metode pot fi, bineînțeles, identificate. Ele sunt identificate și analizate de către instituțiile statului, care au atribuții în acest sens. Noi le putem observa de asemenea, zi de zi, în jurul nostru. Ce este greu, însă, este să punem punctul pe „i”, mai precis, să aflăm și să spunem cine se află în spatele tuturor acestor campanii de dezinformare sau în spatele acestui război hibrid. Și la nivelul statelor Uniunii Europene, au fost făcute mai multe declarații și au apărut rapoarte ale unor servicii de informații care spun că, de fapt, Rusia se află în spatele majorității acțiunilor hibride de pe teritoriul Europei.
La nivelul României, însă, și la nivelul decidenților politici, se evită numirea Rusiei drept actorul statal care s-ar afla în spatele acestor acțiuni. Nu știm dacă se întâmplă acest lucru pentru că nu au suficiente dovezi ori pentru că se tem de o posibilă tensiune între cele două țări. Însă, dacă ne uităm la cât de intense sunt aceste campanii în ultima perioadă, putem spune clar că în acest moment Armata Română nu este încă pregătită pe deplin pentru a face față acestui război hibrid, nici Armata Română și nici armatele altor state din Europa, pentru că este un lucru care se întâmplă la nivelul întregului continent.
Războiul hibrid, de fapt, începe și poate fi combătut prin reziliența societală, iar reziliența societală, de fapt, pornește de la educație. Oricum, știm deja că, la nivelul educației, există unele carențe în România care sunt independente de războiul cognitiv și ne aducem aminte că, în urmă cu câteva zile, chiar Vicepreședintele CNA propunea introducerea metodelor de identificare și a combaterii dezinformării în Strategia națională de Apărare a țării.
Ori, bineînțeles, aici trebuie să spunem că, în primul rând, ea se află deja în această Strategie națională de Apărare a țării, pe 2020-2024. Ar putea fi, bineînțeles, dezvoltată în următoarea strategie care ar urma să apară chiar în luna noiembrie, dar aici discuția este mult mai amplă, pentru că se vorbește, de fapt, despre o educație a copiilor, în acest sens, spre identificarea și combaterea dezinformării, ca parte a unui război hibrid, încă din clasa 1.
Acest lucru presupune, bineînțeles, schimbări ale programelor școlare, scoaterea unor materii pentru introducerea altora și, bineînțeles, marea problemă este cât la sută, de fapt, încercăm să educăm copiii să lupte contra acestor dezinformări și unde intervenim, de fapt, asupra drepturilor democratice ale unor cetățeni.
Cât de mult afectează acest război hibrid încrederea românilor în capacitatea Armatei de a ne apăra?
Afectează foarte mult, mai ales dacă ne uităm, de exemplu, la ultimul sondaj realizat de INSCOP și prezentat în urmă cu două săptămâni.
Acolo am aflat că 49% dintre respondenții acelui sondaj cred că Armata României nu poate apăra țara singură, timp de 48 de ori în cazul unui conflict, fără intervenția NATO.
Bineînțeles, vorbim despre aceeași instituție care în luna iulie a acestui an se bucura de cea mai mare încredere la nivelul populației dintre toate instituțiile statului.
Deci ceva s-a întâmplat în ultimele luni astfel încât să se schimbe această părere a românilor și aici putem vorbi de dezinformări, despre ceea ce vorbeam chiar mai devreme, dar mai vorbim și despre o clasă politică care în ultima perioadă fie a ieșit cu declarații contradictorii și confuze în situații de maximă urgență sau în situații în care aveam nevoie de claritate, cum a fost cazul acelor drone rusești care au încăiat în spațiul aerian românesc. Atunci, ne aducem aminte, declarațiile au fost destul de confuze, să spunem, și au creat mai multă panică la nivelul societății.
Mai vorbim bineînțeles și despre secretomanie sau despre lipsă de transparență în unele situații și în unele cazuri în care românii ar vrea explicații – cum este cazul ajutorului oferit de România Ucrainei.
Pe lângă asta nu trebuie să ne ascundem după deget – au fost și cazuri de corupție la nivelul Armatei României anul acesta, două cazuri majore de fapt, care au afectat într-o oarecare măsură încrederea pe care românii o au în Armata Română.