România în contextul conflictului Rusia-Ucraina. Cum arată strategia

• Președintele Klaus Iohannis a explicat miercuri că actuala criză, privind intențiile Rusiei asupra Ucrainei, este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic.
• La nivelul Uniunii Europene există discuții despre o serie de sancțiuni, care vor avea consecințe și costuri serioase pentru Rusia, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei.
• Klaus Iohannis a spus că România, ca membru al NATO, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul vreun cetățean al României să se teamă.

Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri declarații, în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), cu privire la situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și a Flancului Estic al NATO. Totodată, au fost examinate măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns pe care le are România la noile provocări ale mediului de securitate.

„România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil. Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic.”, a declarat, miercuri, președintele Klaus Iohannis.

Liderul de stat a subliniat că actuala conducere a României menține un dialog deschis, în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene.

Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici.

„Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei.”, a explicat președintele.

Dialogul România-Rusia

Acesta a declarat că, în cadrul unor discuții recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, a fost prezentată detaliat abordarea NATO față de situația de securitate actuală.

„Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional.”, a precizat liderul de stat.

Klaus Iohannis a readus în discuție că statul român susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și consolidarea rezilienței acestora.

Acesta a spus că România trebuie să fie pregătită și pentru scenariul în care Rusia va refuza să continue calea dialogului.

„Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune. […]. De altfel, în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri.”, a spus Klaus Iohannis.

Ce măsuri de întărire a securității se iau

Acesta a mai precizat că, în paralel, la nivelul Uniunii Europene, se discută aprofundat despre o serie de sancțiuni, care vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Federația Rusă, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei.

„Este vorba despre o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă.”, a spus președintele.

În cadrul ședinței CSAT, autoritățile au decis ca România să continue demersurile concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român.

Klaus Iohannis a precizat și că, Șeful Statului Major a prezentat în cadrul CSAT un plan de măsuri care vine în completarea și continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO. Potrivit peședintelui, acestea vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Planul a fost aprobat de CSAT.

„România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă.”, a conchis președintele.

Acesta a dat asigurări că, împreună cu statele partenere și aliate, vor fi luate măsuri eficiente pentru siguranța tuturor.