România, menţionată în teleconferinţa gigantului german Rheinmetall. „Şantierul Damen 2 Mai Mangalia e prea mare, nu suntem interesaţi să preluăm totul. Dacă totul merge bine, poate că avem nevoie de 10-15% din capacitate”, spune CEO-ul Armin Papperger

• „Şantierul Damen 2 Mai Mangalia e prea mare, nu suntem interesaţi să preluăm totul. Dacă totul merge bine, poate că avem nevoie de 10-15% din capacitate”, spune CEO-ul Armin Papperger.
• Şantierul Damen 2 Mai Mangalia asigură reparaţii de nave petroliere şi portcontainere pentru flota MSC, în condiţiile în care unitatea a intrat în faliment după ce Tribunalul Constanţa a dispus această procedură.
• Rheinmetall este, de altfel, unul dintre marii câştigători ai contractelor din programul SAFE, care include şi o fabrică de pulberi pentru muniţie în Victoria, judeţul Braşov.

Rheinmetall, companie germană din industria apărării, a raportat rezultate mixte pentru primul trimestru din 2026 – creştere operaţională bună însă ratarea semnificativă a aşteptărilor analiştilor – dar România a apărut în mod repetat în sesiunea de întrebări care a urmat prezentării financiare, atât în contextul Şantierului naval din Mangalia, cât şi al unui contract pentru vehicule blindate cu armata română.

Primul care a ridicat subiectul a fost Alessandro Pozzi de la Mediobanca, care a întrebat despre oportunităţile diviziei navale nou-achiziţionate de Rheinmetall: „Cred că şi România devine o oportunitate pentru NVL. Aş vrea să înţeleg care este potenţialul pe care îl vedeţi acolo?”

CEO-ul Armin Papperger a răspuns că mai multe state au contactat compania după preluarea NVL (Naval Vessels Lürssen) în februarie 2026, potrivit ZF. „Vorbim cu ţări precum Bulgaria, România, Croaţia, unde, după ce am preluat NVL, au venit la noi şi au spus: vrem să cooperăm cu Rheinmetall şi vrem să facem ceva şi în acele ţări, să construim nave”, a spus Papperger.

Cel mai detaliat schimb pe tema României a venit din partea lui Sebastian Growe de la BNP Paribas, care a întrebat: „Au apărut mai multe articole în presă despre potenţiala preluare a unui şantier naval în România împreună cu MSC. Puteţi vorbi despre oportunitatea pe care o vedeţi acolo şi cum ar trebui să ne gândim la profilul de risc? Cum se integrează România în ţinta de 5 miliarde de euro pe care o aveţi în minte pentru NVL?”

Papperger a răspuns că iniţiativa vine din partea guvernului român: „Guvernul român ne-a întrebat dacă îi putem ajuta, pentru că văd că au nevoie de mai multe capacităţi şi că şi noi avem nevoie de ele. Calculul nostru este că, în prezent, cu şantierele pe care le controlăm, avem poate 50-60% din capacitatea de care avem nevoie – trebuie să creştem.”

CEO-ul a explicat că Rheinmetall nu este interesat să preia şantierul integral. „Şantierul din România este unul foarte mare. Nu suntem interesaţi să preluăm totul acolo, pentru că este prea mare şi nu îl putem folosi în acest fel.”

Aici intervine MSC, a explicat Papperger: „Oamenii de la MSC au venit la noi – ei au peste 1.000 de nave de transport, nave de containere şi altele. Au nevoie de ateliere de întreţinere. Dacă văd corect situaţia acum, nu există niciun acord. Dacă totul merge bine, poate că avem nevoie de 10-15% din capacitatea şantierului, iar restul este pentru navele de containere. Trebuie să educăm oamenii, dar acesta este întotdeauna acelaşi proces – ar putea fi o situaţie câştig pentru ambele părţi.”

Benjamin Heelan de la Bank of America a abordat acelaşi subiect dintr-un unghi diferit, avertizând că sectorul naval a fost istoric dificil pentru companiile care s-au aventurat în el: „Vorbiţi despre oferte pentru şantiere navale – aţi menţionat German Naval Yards, aţi vorbit despre şantierul din România. Cum veţi gestiona riscurile asociate acestor şantiere fără ca ele să absoarbă tot timpul dumneavoastră?” Papperger a răspuns că echipa de management NVL este „very risk-averse” şi că a livrat deja o marjă operaţională de aproximativ 10% în prima lună de consolidare. „A prelua un şantier operaţional este mai bine – unul cu oameni care ştiu ce fac. Trebuie să le oferi acelaşi know-how pe care îl avem la Hamburg şi Bremen”, a spus el.

Ziarul Financiar a scris recent că Şantierul Damen 2 Mai Mangalia asigură reparaţii de nave petroliere şi portcontainere pentru flota MSC, în condiţiile în care unitatea a intrat în faliment după ce Tribunalul Constanţa a dispus această procedură. Datoriile şantierului se ridicau la aproximativ 207 milioane de euro, cu active contabile de 1,26 miliarde de lei. Sub 1.000 de angajaţi mai lucrează acolo, după concedieri masive. Dar şantierul din Mangalia are atribuite, prin programul SAFE, contracte pentru construcţia a patru nave militare – două nave de patrulare de 836 de milioane de euro şi două nave de intervenţii pentru scafandri de 87 de milioane de euro, cu termen de predare în 2030. Cum poate produce nave militare de aproape un miliard de euro un şantier aflat în faliment?

Rheinmetall este, de altfel, unul dintre marii câştigători ai contractelor din programul SAFE, care include şi o fabrică de pulberi pentru muniţie în Victoria, judeţul Braşov. Cu afaceri de 9,9 miliarde de euro în 2025, grupul german are astfel interese directe atât în producţia de muniţie pe teritoriul României, cât şi, potenţial, în infrastructura navală.

România mai apare în prezentarea Rheinmetall şi în alt context. „Există un program Lynx pentru care avem negocieri finale cu România”, a spus Papperger în secţiunea dedicată outlookului pentru comenzi, referindu-se la vehiculul blindat de infanterie produs de grup. Iar în prezentarea iniţială, CEO-ul menţionase deja România ca exemplu de potenţial de internaţionalizare pentru divizia navală: „Vedem şi un potenţial de internaţionalizare de succes, de exemplu şi în România.”

Rheinmetall a raportat pentru primul trimestru din 2026 venituri de 1,938 miliarde de euro, în creştere cu 8% faţă de perioada similară a anului trecut, dar sub aşteptările analiştilor. Rezultatul operaţional a crescut cu 17% la 224 milioane de euro, cu o marjă de 11,6%. Fluxul de numerar liber a fost negativ la minus 285 milioane de euro, din cauza constituirii deliberate de stocuri pentru livrările din trimestrul al doilea. Acţiunile companiei au scăzut cu peste 7% după publicarea rezultatelor. Compania şi-a menţinut ghidajul pentru întregul an, cu venituri estimate între 14 şi 14,5 miliarde de euro. Compania are o capitalizare de 55 mld. euro.