România, pe ultimul loc în UE la indicele economiei şi societăţii digitale

• România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2022 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI).
• Este important de remarcat faptul că creşterea sa anuală relativă este inferioară celei a ţărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.
• O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce priveşte competenţele digitale este esenţială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competenţele digitale de bază şi specialiştii în domeniul TIC.

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2022 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI).

Este important de remarcat faptul că creşterea sa anuală relativă este inferioară celei a ţărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.

România a rămas în urmă în ceea ce priveşte o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media UE, dar îşi menţine locurile fruntaşe în ceea ce priveşte proporţia femeilor specialiste în domeniul TIC din forţa de muncă (locul 2) şi în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor în domeniul TIC (locul 4).

O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce priveşte competenţele digitale este esenţială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competenţele digitale de bază şi specialiştii în domeniul TIC. România are rezultate relativ bune în ceea ce priveşte conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obţine cel mai bun punctaj. Proporţia utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puţin 100 Mbps (57 %) şi prin reţelele fixe de foarte
mare capacitate (87 %) depăşeşte media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporţie de 100 % a tuturor gospodăriilor prin reţelele de gigabiţi până în 2030. Cu toate acestea, performanţele ţării în ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale şi a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparaţie cu cele ale celorlalte state membre ale UE.

Ponderea IMM-urilor care au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) şi procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informaţii (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare şi progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunităţile oferite de tehnologiile digitale. Această situaţie este agravată şi mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru întreprinderi.

Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 şi schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru România. Digitalizarea reprezintă în continuare o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere începând din 25 noiembrie 2021, alături de simplificarea legislaţiei şi crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor. Guvernul conduce transformarea digitală a sectorului public prin politica publică în domeniul e-guvernării pentru perioada 2021-2030 (adoptată la 3 iunie 2021), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile şi instrumentele de guvernare electronică. Politica se află la începutul procesului de punere în aplicare.

Cu un sprijin pentru investiţii de aproape 6 miliarde EUR (20,5 % marcare digitală), Planul de redresare şi rezilienţă al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, şi anume competenţele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor şi serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât şi investiţii) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, alte ministere
şi entităţi publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. O structură de guvernanţă flexibilă, care să evite fragmentarea şi să asigure o punere în aplicare coerentă şi eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului naţional de redresare şi rezilienţă.

Odată cu criza refugiaţilor, care a început după invadarea Ucrainei de către Rusia, operatorii români au pus gratuit la dispoziţia ucrainenilor cartele SIM cu apeluri şi trafic de date gratuite. Începând din martie 2022, au fost distribuite aproximativ 400 000 de cartele SIM. În plus, operatorii au anunţat o abordare coordonată împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru a direcţiona operatorii de telefonie mobilă către punctele de acces pentru imigranţi şi de a instala puncte de acces WiFi în tabere. Aceste măsuri au fost puse în aplicare înainte de sfârşitul lunii martie şi fac în prezent obiectul unei revizuiri. Potrivit ANCOM, au fost încheiate acorduri la nivel de servicii cu ridicata cu omologii ucraineni din sectorul telecomunicaţiilor pentru a nu percepe tarife de roaming.

Având în vedere rolul serviciilor mass-media audiovizuale în modelarea opiniei publice şi dreptul publicului de a avea acces la surse actuale fiabile de informaţii cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a adoptat, la 24 februarie 2022, o recomandare adresată furnizorilor de servicii mass-media audiovizuale prin care li se solicită să respecte obligaţiile legale de a informa în mod corespunzător publicul. CNA monitorizează rapid modul în care aspectele legate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei se reflectă în transmisiile de ştiri şi în dezbateri, cu scopul de a informa în mod corespunzător publicul prin verificarea informaţiilor, evitarea informaţiilor confuze şi respectarea normelor de etică. În plus, CNA a recomandat cetăţenilor din România, prin intermediul unui spot informativ difuzat la televiziune de radiodifuzori sub forma unui anunţ de interes public, să îşi obţină informaţiile „exclusiv din surse oficiale” în contextul războiului
din Ucraina. La 11 aprilie 2022, CNA a organizat o videoconferinţă la care a invitat autorităţile de reglementare din domeniul audiovizualului din ţările învecinate cu Ucraina. Cu această ocazie, CNA a iniţiat un mecanism de cooperare, bazat pe schimbul de bune practici, pentru ca aceste autorităţi să se informeze reciproc în prealabil cu privire la subiectele manipulării şi dezinformării în contextul conflictului din Ucraina şi cu privire la măsurile de combatere a dezinformării.

Imediat după începerea activităţilor ostile în Ucraina, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a iniţiat un proces standard de monitorizare şi identificare a resurselor implicate în atacuri cibernetice şi în atacuri cu software-uri rău-intenţionate lansate în contextul războiului din Ucraina.

DNSC a publicat o listă cu site-uri web şi adrese IP legate de dezinformare şi de atacuri şi actualizează în mod constant această listă. De asemenea, în parteneriat cu DNSC, Bitdefender oferă pentru orice întreprindere, instituţie guvernamentală sau cetăţean privat din Ucraina – atât timp cât este necesar – consultanţă tehnică, informaţii privind ameninţările şi tehnologii de securitate cibernetică destinate atât consumatorilor, cât şi întreprinderilor. DNSC recomandă punerea în aplicare rapidă şi precisă a unor măsuri adecvate pentru protecţia site-urilor web şi a infrastructurilor cibernetice. A fost publicat un ghid pe site-ul web al DNSC.

Planul de redresare şi rezilienţă al României are ca obiectiv de a aborda majoritatea deficienţelor din domeniul digital ale ţării, contribuind cu 5,97 miliarde EUR (şi anume 20,5 % din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Cea mai importantă contribuţie este în cadrul componentei 7 (Transformarea digitală), deşi toate componentele includ unele măsuri legate de domeniul digital.

În cadrul componentei 4 (Transport sustenabil), sunt alocate 864 de milioane EUR digitalizării sistemului feroviar şi dezvoltării unei infrastructuri rutiere durabile, inclusiv a unor elemente digitale.

Componenta 7 (Transformarea digitală) alocă 1 817 milioane EUR (cea mai mare contribuţie pentru o singură componentă) şi se axează pe transformarea digitală a sectorului public, securitatea cibernetică şi conectivitate. În mod specific, această componentă include reforme precum intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G şi adoptarea Strategiei naţionale de securitate cibernetică pentru perioada 2021-2026. În cazul celor dintâi, invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru autorizarea operatorilor de telecomunicaţii de a acorda licenţe 5G ar trebui publicată până în iunie 2022. Printre alte reforme esenţiale se numără adoptarea Legii privind cloudul guvernamental şi interoperabilitatea până în iunie 2022, care va
declanşa investiţii semnificative în implementare şi actualizarea serviciilor conexe, înfiinţarea grupului operativ pentru punerea în aplicare şi monitorizarea reformelor şi a investiţiilor în domeniul digital prevăzute în PNRR, precum şi analiza opţiunilor pentru arhitectura cloudului guvernamental. În plus, din această componentă face parte o cerere de „sprijin sub formă de granturi pentru competenţele digitale” pentru perfecţionarea/recalificarea angajaţilor din întreprinderi.

În cadrul componentei 8 (Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii), sunt avute în vedere mai multe investiţii pentru digitalizarea autorităţilor din domeniul fiscal şi cel al pensiilor.

Componenta 9 (Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare) este, de asemenea, importantă în contextul digitalizării, deoarece alocă 1 064 de milioane EUR pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor şi pentru a sprijini un proiect multinaţional privind „procesoarele cu consum redus de energie şi cipurile semiconductoare”, care urmează să fie pus în aplicare ca proiect important de interes european comun (PIIEC). În plus, PNRR-ul finanţează, în acest context, operaţionalizarea unei platforme digitale publice care furnizează întreprinderilor servicii publice legate de intrarea/ieşirea firmelor de pe piaţă, autorizarea reprezentanţelor străine în România şi obţinerea de licenţe industriale (Investiţia 1). O schemă în valoare de 500 de milioane EUR vizează sprijinirea adoptării tehnologiilor/soluţiilor digitale, cum ar fi inteligenţa artificială, datele, cloud computingul, platformele, tehnologia blockchain şi transformarea digitală a procedurilor legate de întreprinderi (investiţia I3a).

Instituirea de administraţii subnaţionale la nivel intermediar (de exemplu, zone rurale funcţionale) în cadrul componentei 10 (Fondul local) ar trebui să permită integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unităţi administrative care fac parte din consorţii locale.

Integrarea ar duce la îmbunătăţirea accesului, în special în zonele mai puţin urbanizate, în care calitatea serviciilor publice existente este uneori inferioară standardelor.

Componenta 14 (Buna guvernanţă) contribuie la promovarea participării la spaţiul public digital.

În cadrul reformei 1, personalul organizaţiilor societăţii civile beneficiază anual de formare pentru a-şi spori capacitatea şi competenţele de a participa în mod eficace la procedurile de consultare publică prin intermediul platformei digitale e-consultare.gov.ro. În paralel, investiţia 3 vizează crearea unor structuri de parteneriat între administraţiile locale şi societatea civilă, inclusiv prin încurajarea digitalizării ONG-urilor.

În cadrul componentei 15 (Educaţie), un buget de 1 129,5 milioane EUR este alocat reformelor şi investiţiilor pentru digitalizarea educaţiei. Aceasta include reforme menite să stabilească profilul de competenţe digitale al cadrelor didactice şi să evalueze competenţele digitale în cadrul examenelor şcolare, precum şi să asigure standarde pentru dotarea şcolilor cu echipamente şi resurse tehnologice în scopuri educaţionale online.