• Peste trei sferturi dintre decesele din ţara noastră au cauze declinate din factori de risc de natură comportamentală.
  • În 2019, România era pe locul 3 în UE la rata standardizată a mortalităţii pentru boli prevenibile şi pe primul loc în rata mortalităţii pentru boli tratabile, arată datele Eurostat.
  • Atunci când înaintează propuneri de măsuri care să reducă aceste cifre îngrijorătoare, specialiştii vorbesc constant  despre importanţa sănătăţii mintale.

Tensiunea arterială, indicele de masă corporală ridicat şi fumatul sunt primele trei categorii de factori de risc de natură comportamentală vinovaţi pentru 53,54% din totalul deceselor din România. Următorii trei, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, sunt alimentaţia bogată în sodiu, glicemia ridicată şi consumul de alcool, care produc 22,74% din decese, scrie Mediafax.

În total, peste trei sferturi dintre decesele din ţara noastră au cauze declinate din factori de risc de natură comportamentală. Astfel, în 2019, România era pe locul 3 în UE la rata standardizată a mortalităţii pentru boli prevenibile şi pe primul loc în rata mortalităţii pentru boli tratabile, arată datele Eurostat.

„Vedem la televizor că nu trebuie să consumăm sare, că excesul de tutun dăunează, dar nu cred că este suficient. E greu să ne adaptăm şi să conştientizăm. Nu trebuie să uităm că fumatul este un indicator pentru cancerul de sân sau că obezitatea are la bază o alimentaţie necorespunzătoare”, spune senatoarea Nicoleta Pauliuc, ea însăşi supravieţuitoare a acestei cumplite boli, la dezbaterea “Alege conştient pentru viaţa ta! Cât de multe ştim despre produsele pe care le consumăm şi care sunt schimbările de care România are nevoie” care a avut loc in Parlamentul Romaniei.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Atunci când înaintează propuneri de măsuri care să reducă aceste cifre îngrijorătoare, specialiştii vorbesc constant  despre importanţa sănătăţii mintale. „În ziua de astăzi, adicţia a devenit o obişnuită socială. Suntem cea mai depresivă ţară din societăţile civilizate şi ar trebui să ieşim din această zonă,” spune psihologul Constantin Cornea, care înaintează o serie de soluţii practice între care finanţarea de către stat a unor cursuri de bune maniere începând de la 2 ani, pentru copii şi părinţi, şi încurajarea interacţiunii sociale, astfel încât să scadă presiunea pe familie şi riscul de adicţie.

În acelaşi spirit, alţi specialişti din domeniul sănătăţii vorbesc despre nevoia de educare a aparţinătorului. „Alcoolul este un medicament – prost, dar este un medicament pentru depresie şi anxietate”, spun psihologii, care insistă asupra nevoii de informare în rândul cât mai multor categorii sociale, astfel încât să reducem riscurile.

În România, speranţa de viaţă rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În perioada 2007-2020, speranţa de viaţă sănătoasă a scăzut cu 1,5 an în ţara noastră.

Citește și