România riscă să piardă aproximativ 1 miliard de euro în 2025 din cauza Guvernului Bolojan. Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Guvernul a pierdut timpul. Nu e în stare să îndeplinească cerințele Comisiei Europene”

• Neacșu: Un jalon poate fi îndeplinit prin adoptarea legii privind magistrații, pentru că acesta privește toate pensiile de serviciu
• Pe 11 decembrie va fi ședința ECOFIN care verifică ce îndeplinește România
• Neacșu: E în discuție deblocarea sumei totale de 869 milioane de euro
• Neacșu: La AMEPIP trebuia numită o nouă conducere, dar ea încă nu este.

Guvernul Bolojan s-a bucurat tare după întâlnirea cu finanțiștii UE de la ECOFIN, dar bucuria poate să fie de scurtă durată.

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a venit cu bucuria că România mai e în cărți pentru încă 10,7 miliarde de euro pe lângă alte 10,7 de miliarde luate deja. Totuși Guvernul nu a spus nici în șoaptă că totalul din PNRR era de 29 de miliarde, deci 7-8 miliarde sunt pierdute pentru că Guvernele noastre nu s-au ținut de promisiuni de la pandemie încoace.

De pierdut mai putem pierde, avertizează avocatul Toni Neacșu, cel care remarcă faptul că Guvernul riscă să mai bifeze anul ăsta aproape un miliard la pierderi. Motivul? Felul în care manageriază situația pensiilor.

Cum ați ajuns la acele calcule, care arată clar pierderile?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Păi bun, n-am ajuns eu, ca să spunem așa, a ajuns Comisia Europeană. În 28 mai 2025, Comisia Europeană a suspendat fonduri în valoare de 869 de milioane, aferente a trei jaloane considerate neîndeplinite. Noi, de atunci din mai până acum, discutăm exclusiv de suma de bani aferente a așa ziselor pensii speciale, a pensiilor de serviciu. 

Toată lumea cred că a auzit că pierdem pe 28 noiembrie 231 de milioane de euro. Ei bine, pe lângă cele 231 de milioane, în discuție mai sunt multe altele până la 869 de milioane, toate acestea fiind fonduri suspendate. E vorba de încă două jaloane, două jaloane care sunt în competență exclusivă a Guvernului. Unul din ele vizează numirea unei conduceri, după o procedură transparentă, la conducerea AMEPIP, acea mega instituție care, mă rog, guvernează tot ce înseamnă întreprindere publică în România – numire care trebuie să aibă loc, evident, până pe 28 noiembrie. Acolo e vorba de vreo 400 de milioane, aproximativ. 

Și, de asemenea, mai e vorba de numirea unor administratori la întreprinderile publice din domeniul Energiei. E vorba de circa 40, unde, de asemenea, Comisia Europeană, când a făcut evaluarea, a considerat că au fost inițial numiți după proceduri netransparente și clientelare. 

Ce e mai grav e faptul că putem trage o linie. Acum, uite că ne apropiem de acest termen și putem vedea dacă, într-adevăr, s-a făcut ceva în acest domeniu. Bun, în ceea ce privește pensiile de serviciu, pensiile magistratilor, pe care s-a făcut atâta gălăgie, sperăm că, până pe 28 noiembrie, se va întâmpla ceva. Dar la celelalte, ce facem? Asta e întrebarea mea. Asta a fost singura întrebare pe care mi-am pus-o. 

Mai ales că, de exemplu – vă dau știri proaste, să spunem așa – la conducerea AMEPIP, procedura de numire este în plină desfășurare. Mai mult, interviurile, care ar fi ultima etapă, sunt stabilite chiar pentru data de 28 noiembrie 2025, urmând ca ulterior să se desfășoare în continuare procedurile de contestație, de verificare, de soluționarea contestațiilor și așa mai departe. Adică, mai mult ca sigur, până pe 28 noiembrie, nu vom avea o numire transparentă, cum ne cere Comisia Europeană, la conducerea AMEPIP. 

Dincolo, haosul e și mai mare, pentru că, din cei vreo 40, cât v-am spus eu, nu avem numiți, până în momentul de față, decât vreo 12 noi manageri, mă rog, ce sunt ei acolo, în comisiile de administrație. Nu avem decât vreo 12. Pentru restul, procedurile continuă, să spunem, la anul și la mulți ani. 

Încălcarea termenelor nu este ceva străin pentru Guvernul României. De ce pierdem mereu bani? Sunt interese de partid mai puternice? Sau poate fi valoarea slabă a celor din Guvern?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Pe de-o parte, este într-adevăr proasta gestiune pe care o asigură Guvernul, dar nu numai acesta, mai vorba și de cele de dinainte. Pentru că, până la urmă, toate întârzierile acestea sunt acumulate pe parcursul mai multor ani. Dar, pe de altă parte, e și faptul că, prin acest PNRR, noi ne-am stabilit niște criterii pe care nu le putem respecta datorită a ceea ce înseamnă politica la noi. Și anume, ne-am stabilit că o să punem niște oameni independenți, pricepuți în anumite funcții, ori noi nu putem face asta. Clasa noastră politică nu poate să accepte așa ceva și atunci va încerca permanent să numească, după criteriile noastre vechi, clientelare.

Ei bine, Comisia Europeană nu e foarte ușor de păcălit.Anul ăsta, de exemplu, pentru numirea la AMEPIP, de care vorbeam mai devreme, au fost anulate vreo trei proceduri, să știți. Acum suntem, nu știu, la a patra, nici nu mai știu la câta suntem. Iar celelalte numiri de la instituțiile acelea din domeniul energiei, deși fizic, pe hârtie, le-au existat, adică guvernele noastre au numit acolo niște persoane, cei de la Comisia Europeană au verificat și nu au spus altceva decât că ați numit pe bază de cliente, mă rog, clienți politici, iar nu după niște criterii obiective.

E foarte simplu, astea sunt cele două cauze. Mai grav e altceva, mai grav este faptul că noi, ca societate, nu prea putem să monitorizăm lucrurile astea. Pentru că nu știm, de exemplu, inclusiv această chestiune cu cele trei jaloane, vorbim totuși de aproape o miliardă euro, cred că-i interesul național să știm ce se va întâmpla cu acești bani, ori guvernul nu ne-a informat, eu știu, din mai, de când s-au suspendat, ce-a mai făcut ca totuși, până la urmă, să nu-i pierdem, și să-i putem câștiga totuși. Păi n-a făcut nimic, asta înțelegem, că batem pasul pe loc. O fi făcut, dar și dacă a făcut, noi nu știm.

Cert e că vedem rezultatele, aici aveți perfectă dreptate, vedem rezultatele, tragem linie, nu a făcut nimic .Sigur că, cred că trebuie spus și asta, pentru că îți convins că va urma o săptămână sau două săptămâni, cât mai e, zece zile mai sunt până pe data de 28, vor urma o săptămână, câteva zile în care guvernul va face o întreagă campanie împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, încercând să arunce pe acesta și pe faptul că nu da acel aviz suficient de repede, absolut toată vina pentru banii pe care noi îi vom pierde de la PNRR. Nu cred că este corect.

Chiar dacă putem să spunem că poate și Consiliul Superior al Magistraturii are vreo vină, că poate să dea în două zile un avizales că știm cu toții că va fi negativ. Dar nu e vorba numai despre asta, de la 230 de milioane la 869, e o diferență mare și trebuie să știm totuși cine este responsabil și pentru acea diferență. Evident că nu poate fi decât Guvernul și, mă rog, cei care conduc România. Nu, avem cum să fim noi de vină, eu sau dumneavoastră”.

La ce vești proaste am putea să ne mai așteptăm legat de lupta pentru Justiție?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, e imposibil ca până pe 28 noiembrie să intre vreo dispoziție de felul acesta în vigoare.Adică să avem o lege care să și producă efecte. Să treacă de absolut toate procedurile astea pe de-o parte. Pe de altă parte, nu.Domnul Bolojan o să iasă astăzi sau mâine cu o voință politică de a merge mai departe cu această lege, respectiv cu o voință guvernamentală și anume de a declaja procedura de elaborarea unui nou proiect de lege. Dar toate astea durează, mai ales dacă vrea să respecte totuși cadrul legal de elaborare a actelor normative. Adică nu se poate peste noapte, de exemplu, să trimită la aviz o lege. O scrie astăzi și mâine o trimit la aviz la CSM. 

Procedurile prereglementate din niște legi în România în ultima motivare pe respingerea pensiilor, magistrațiilor, Curtea Constituțională chiar a ținut să le aducă aminte guvernanților că trebuie să respecte toate acele proceduri care sunt destul de complicate. 

Vă rog să mă credeți, nu poți în două zile să faci o lege. Inclusiv, de exemplu, o perioadă în care legea trebuie pusă în dezbatere publică. Toate lucrurile astea lipsesc. Deci da, cred că se va ieși cu o voință guvernamentală să spunem săptămâna aceasta. Dar va dura mult și bine, să spunem așa, până când acea lege se va concretiza într-o angajare efectivă a răspunderii Guvernului în Parlament. 

Probabil că asta e metoda pe care o vor alege. După care lucrurile scapă de sub controlul Guvernului pentru că de acolo intervine Curtea Constituțională, verificarea constituționalității. Înalta Curte de Casatie și Justiție, indiferent, mă rog, ce spun unii sau alții, are obligația să sesizeze Curtea Constituțională dacă constată că există dispoziții neconstituționale în legile privind justiția. Asta este o obligație constituțională și legală, mă rog, scrie și în legi și în Constituție. 

Și cu siguranță va face acest lucru. Faptul că o lege ajunge să fie verificată de Curtea Constituțională nu ar trebui să ne revolte. Dimpotrivă, cred că cu toții ne dorim să nu intre în vigoare legi neconstituționale. Nu de alta, dar ulterior vor putea fi anulate. Și efectele s-ar putea să fie și mai negative. 

Când vorbim de responsabilități și tragem linie, vedem că pierdem niște bani și o să vorbim de responsabilități, va trebui să vorbim și de timpul pierdut. Totuși, e vorba de vreo 3 săptămâni pe care Guvernul le-a pierdut fără să facă absolut nimic după ce a aflat acea decizie inițială a Curții Constituționale. Dacă îi dădea drumul legii acum 2-3 săptămâni, cu siguranță acum vorbeam de o legi care a ajuns aproape în stadiul final de adoptare”.