România va deveni centru de aprovizionare militară pentru Ucraina. Câmpia Turzii devine nod NATO
- România va operaționaliza centrul logistic de aprovizionare pentru Ucraina până la finalul lunii ianuerie
- La Câmpia Turzii va funcționa din ianuarie 2026 un comandament NATO de sprijinire a Ucrainei.
- Țările Europene au livrat Ucrainei 220.000 tone de echipament militar doar în 2025.
- La comandamentul NATO de la Câmpia Turzii vor fi aproximativ 100 de militari.
România va operaționaliza centrul logistic de aprovizionare pentru Ucraina până la finalul lunii ianuarie, a anunțat generalul-maior german Maik Keller, adjunct al comandantului misiunii NATO pentru Ucraina NATO Security Assistance Ukraine. Keller a declarat că din ianuarie va putea fi folosit şi centrul de la
Câmpia Turzii, în plus faţă de platforma oraşului polonez Rzeszow, pe unde sunt în prezent livrate Ucrainei majoritatea echipamentelor militare. Țările europene au livrat peste 220.000 de tone de ajutor militar către Ucraina doar în 2025, în aproximativ 9.000 de camioane, 1.800 de vagoane şi 500 de avioane, încărcate cu arme, muniţii şi alte echipamente.
Ce înseamnă acest lucru pentru țara noastră din punct de vedere al securității?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „România a ajutat Ucraina și până în acest moment și nu vorbesc doar de ajutorul comercial și financiar, ci și de ajutorul militar. De exemplu, a livrat – știm de la ministrul ucrainean al Apărării – 13 pachete de ajutor militar, 13 transporturi de ajutor militar.
Acum România intră în altă ligă și anume va sprijini ca prin țara noastră să treacă echipament militar, în special echipament militar american. Știm că este o inițiativă a NATO, prin care țările europene cumpără armament din Statele Unite și îl livrează, ulterior, Ucrainei.
Acest lucru s-a întâmplat până acum doar din Polonia, dar efortul a fost destul de mare, așa că o parte din aceste avioane vor ateriza în România, la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii. Acolo se va forma un comandament NATO, unde vor lucra în jur de 100 de militari, atât români, cât și aliați.
Bineînțeles, venind aici încă un comandament NATO, este clar că securitatea României va beneficia de anumite echipamente militare, dar să nu uităm, totuși, că și baza aeriană este o bază destul de bine protejată. România va avea din nou, sau va experimenta din nou, acele episoade în care dronele rusești vor survola teritoriul țării noastre.
Să sperăm că în 2026 va fi un an cu noroc și România va reuși să doboare cel puțin o dronă. Știm că în anul 2025 doar a încercat acest lucru, dar de fiecare dată s-a întâmplat ca nicio aeronavă sau niciun sistem de la sol să nu poată doborî nicio dronă rusească care a intrat pe teritoriul României neautorizat”.
Poate deveni România o țintă pentru Rusia?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Da, România este o țintă pentru Rusia, nu într-un război militar direct, ci o țintă în acest război hibrid, numit și război cognitiv.
A venit un avertisment destul de serios chiar de la șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a menționat că, în acest război cognitiv, România poate deveni oricând o țintă.
Am văzut ce s-a întâmplat și anul trecut la alegerile prezidențiale. Încă nu avem explicațiile de la administrația prezidențială, dar toate mesajele oficiale care vin arată că Rusia a stat în spatele acestui proces.
Dar acum, în momentul în care ne implicăm mult mai mult în livrarea acestor arme, din toate țările NATO care participă, să treacă prin România, este clar că putem vedea lovituri sau drone aproape de granița româneasc. Dar în niciun caz Rusia nu va îndrăzni să trimită drone înarmate sau altă muniție pe teritoriul României.
Am văzut că inclusiv cele 19 drone din Polonia au fost de tipul Gerbera, nu au avut muniție la bord. De asemenea, drona care a fost urmărită de aviatorii români și germani și a trecut prin cinci județe, la fel, era de tipul Gerbera, fără muniție la bord.
Dar în zonele de graniță vom mai vedea drone cu muniție. Să sperăm că acest război se va termina, iar centrul nu va fi desființat, deoarece Europa, NATO în general, promite că va sprijini Ucraina și după terminarea războiului, pentru a-și consolida forțele armate și a-și asigura securitatea, deoarece Rusia a atacat de două ori Ucraina. Interesul tuturor este să nu o facă și a treia oară”.