• Trupele europene de menținere a păcii vor tranzita România.
• România va fi parte a grupului de monitorizare a armistiţiului din Marea Neagră.
• Bolojan convoacă prima ședință CSAT din mandatul său.

„România are un interes strategic să susţină în continuare Ucraina, cu accent pe securitatea Europei”, a declarat joi Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României, la Paris, într-o declaraţie de presă după Summitul „Coalitiei celor dispuşi”. Astăzi este organizată prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din mandatul lui Bolojan pentru a se analiza evoluția conflictului din Ucraina și implicațiile pentru România.

Ce au stabilit liderii europeni la Summitul de la Paris?

Președintele Macron a precizat că va exista o forță de reasigurare după semnarea Acordului de Pace. Ea va fi condusă de Franța și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. La misiune vor participa câteva state, deci nu e nevoie de unanimitate. În această perioadă șefii armatelor din Franța și Marea Britanie se plasează în Ucraina și vor prezenta o hartă a punctelor de intervenție și vor face inclusiv planuri militare.

Forțele europene nu vor sta pe linia de contact. Ele vor fi dispuse în marile orașe, o parte din ele vor apăra infrastructura critică a Ucrainei, dar se vor lua toate măsurile pentru a nu exista riscul unui angajament militar direct între forțele europene și forțele rusești.

Ce implicații sunt pentru România?

România în acest an are două mari roluri. Primul este cea de țară gazdă pentru trupele europene care vor tranzita țara noastră. Președintele Bolojan vorbea și despre un hub logistic care va fi construit în România. România și Bulgaria vor un alt gen de hub logistic, dar România are o poziționare mult mai bună având graniță cu Ucraina, dar și un port mai mare la Constanța.

De asemenea, România va face parte din grupul de țări care vor monitoriza implementarea armistițiului în Marea Neagră. În acest moment, au fost discuții la începutul săptămâni în Arabia Saudită între Statele Unite și Rusia. Rusia a spus că, în principiu, ar fi de acord cu armistițul în Marea Neagră, dar a pus mai multe condiții care în acest moment sunt analizate de administrația Trump.

Care au fost reacțiile din Rusia și Statele Unite?

Putin a avut mai multe declarații. A anunțat că dorește pacea cu Ucraina, dar a refuzat să spună când va fi de acord și cu încetarea focului. Ucraina, de mai bine de două săptămâni, prin președintele Zelenski a fost de acord cu o încetare a focului. Rusia încă refuză acest lucru.

Probabil speră că în această primăvară și în vară va avea avantaje militare pe teritoriu, deoarece administrația Trump a blocat ajutorul militar american pentru Ucraina. Ucraina mai primește în acest moment doar armele bugetate și promise de administrația Biden care se vor termina foarte curând. Rusia vrea să folosească această oportunitate pentru a cuceri noi teritorii.

Putin a arătat că nu renunță la controlul politic al Ucrainei și a propus introducerea guvernării temporare în Ucraina sub auspicile ONU. De asemenea, a mai anunțat că vrea să negocieze pacea din Ucraina cu statele din BRICS și Coreea de Nord, ceea ce este destul de ciudat.

Citește și

• „Regula fermoarului”, odată implementată, ar putea fluidiza traficul în România. Titi Aur, fost pilot de raliu: „Aceasta anulează regula de prioritate într-un anumit loc”
• O profesoară din Florida a murit pentru că a consumat prea multe energizante și cafea. Ce avertismente au transmis medicii
• Un mire din Oradea a fost aruncat în cap de patru invitați la nunta lui. Bărbatul i-a dat în judecată și acum va primi 20.000 de euro despăgubiri