Roxana Bojariu, climatolog: „S-ar putea să pierdem ghețarul de la Scărișoara. Clasa politică se preocupă doar dacă primește un brânci de la Bruxelles”

• Roxana Bojariu: „Schimbarea climatică actuală, spre deosebire de cele din istoria geologică a Pământului, e rapidă, se petrece extraordinar de repede, și-atunci trebuie să studiezi și în același timp să vii și cu soluții. Și soluțiile trebuie să fie fundamentate științific, nu politic.”
• Roxana Bojariu: „Și noi avem semne că trăim schimbarea climei, dar în Africa sunt semnele mult mai dure și pot să provoace chiar migrații. Acolo nu mai apă, nu mai ai de mâncare, pleci. Și unde te duci? Te duci în Europa. Și ăsta e încă un factor pentru care Europa e mult mai atentă la schimbarea climei, pentru că peste ea vin și migranți climatici.”
• Roxana Bojariu: „Cercetarea, în general, în România este subfinanțată de aproape 30 de ani. Asta este bogăția pe care o căutăm ca înlocuitor al petrolului, al cărbunelui. În viitor, practic, vom folosi totul, bine gândit, bine proiectat, cu tehnologii noi, care să folosească eficient energia. Deci știință și tehnologie. Ori, aici, din păcate, noi am pierdut ritmul. Degeaba ai bani europeni pentru PNRR.”

Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, spune care sunt semnele schimbării climei în România și la nivel global.

Roxana Bojariu arată că aceste semnale sunt creșterea intensității valurilor de căldură, a ploilor torențiale, reducerea stratului de zăpadă sezonier și fenomenele meteo extreme – valurile de căldură, deșertificarea, diminuarea gheții până la dispariție în Arctica, dar și în alte zone, precum Alpii și chiar la noi, unde există ghețarul de la Scărișoara.

De asemenea, climatologul ANM avertizează că aceste fenomene pot fi fatale dacă nu sunt luate măsuri de frânare a schimbărilor climatice astfel încât oamenirea să aibă timp să se adapteze.

Roxana Bojariu spune că oamenii nu trebuie să se întoarcă la viața din peșteri pentru a încetini schimbările climatice, ci din contră, pot să folosească știința și tehnologia astfel încât să trăiască mai bine.

Climatologull ANM susține că România nu este pregătită pentru a face față schimbărilor climatice în condițiile în care asistăm la un exod al creierelor, iar cercetarea,”înlocuitorul” petrolului, al cărbunelui și al altor combustibili poluanți, este subfinanțată.

Redăm principalele declarații ale climatologului Roxana Bojariu, sâmbătă seara, la Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News.

Despre climă și schimbările climatice

Roxana Bojariu: „Clima, în general, e un concept calculat. Vine din matematică, nu-l simțim, vremea o simțim, în schimb. Simțim diferențele de temperatură, simțim vântul, și de aici unele confuzii pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie să specificăm, deși conceptele sunt diferite, ele sunt evident în legătură. Vremea e o fluctuație care se derulează rapid, în timp ce clima înseamnă o înfășurare a tuturor acestor fluctuații pe perioade mari de timp. Pe climă putem să spunem că există rapoarte anuale, dar mergem chiar mai departe.”

Roxana Bojariu: „Schimbarea climatică actuală, spre deosebire de cele din istoria geologică a Pământului, e rapidă, se petrece extraordinar de repede, și-atunci trebuie să studiezi și în același timp să vii și cu soluții. Și soluțiile trebuie să fie fundamentate științific, nu politic. Cercetătorul nu e ales de nimeni ca să ia decizii politice sau să indice soluții politice. Nu, cercetătorul poate aduce acea informație care poate să ajute politicianul să ia deciziile. Și de aceea rapoartele acestea sunt relevante în sensul că au informația care îi trebuie politicianului, dar nu constrâng politic cu nimic.”

Despre interesul pentru schimbările climatice

Roxana Bojariu: „E vorba de mai mulți factori. E vorba de un fel de politică, mai deschis în Europa, și vorbesc despre Europa Occidentală. Ține cont și de ce spun oamenii, nu într-o măsură extraordinară, dar sunt atenți la semnalele societății. Oamenii din Europa de Vest dau semnale puternice că pentru ei clima și problema climatică sunt importante. Au conștientizat, prin toată educația, prin civilizația occidentală, trecând și ei prin tot felul de provocări, au văzut că mediul, costurile de mediu pot să-ți vină înapoi în față, să-ți explodeze. Spui că vrei profit aici și acum, și reușești să faci lucrul ăsta, dar vine și scadența.”

Roxana Bojariu: „În Europa de Est lucrurile sunt un pic diferite pentru că venim cu un alt tip de cultură și mai ales o cultură diferită în ceea ce privește mediul. Știți că înainte de 1989, omul era stăpânul naturii, așa învățam la școală. Și era statuia aceea, cu fulgerul în mână, la barajul de la Vidraru, și chiar îți intra chestia asta în felul de a înțelege lumea din jur. Și asta lasă urme. În Africa sunt probleme mari. După ce că au infrastructura prost configurată și sunt mult mai săraci, efectele schimbării climei se simt acolo mult mai puternic. Și noi avem semne că trăim schimbarea climei, dar în Africa sunt semnele mult mai dure și pot să provoace chiar migrații. Acolo nu mai apă, nu mai ai de mâncare, pleci. Și unde te duci? Te duci în Europa. Și ăsta e încă un factor pentru care Europa e mult mai atentă la schimbarea climei, pentru că peste ea vin și migranți climatici. Mai mult decât în America.”

Care sunt semnele schimbării climei

Roxana Bojariu: „Creșterea intensității valurilor de căldură în sezonul cald. Chiar dacă noi începem acum cu o vară rece, dar dacă ne uităm în urmă și vedem ce s-a întîmplat în 2003, în 2007, în 2012, în 2015, în general în toată lumea, dar evident cu nuanțări, ținând de factorii locali și în marile aglomerări urbane, aceste valuri de căldură se simt și mai puternic. Valul de căldură în ce sens… ai o perioadă, nu e vorba de o temperatura maximă care se atinge la un moment dat și cu asta basta. Nu,  sunt zile la rând când ai temperaturi peste un anumit prag, peste 37 de grade.”

Roxana Bojariu: „Intensitatea precipitațiilor a crescut pe perioade scurte de timp. Nu numai în România. Exact, plouă cu găleata, o formulare foarte bună. Aici e fizică simplă, clasică. O atmosferă mai caldă poate să țină o cantitate mai mare de vapori de apă. Și atunci, pe condiții favorabile, această cantitate mai mare de vapori de apă, evident că va alimenta ploi mult mai abundente.”

Roxana Bojariu: „Stratul de zăpadă sezonier, care se diminuează. Zăpada a început să devină un lucru dorit din ce în ce mai mult pentru că extinderea e din ce în ce mai redusă și chiar grosimea stratului de zăpadă medie, sunt cifre care arată, devine din ce în ce mai mică. Oricum, eu știu că oamenii întreabă dacă avem zăpadă de Crăciun. Asta este iar un semn concret că pe undeva se schimbă dacă îngrijorarea a ajuns importantă la nivelul publicului.”

Roxana Bojariu: „Fenomenele meteo extreme, care înseamnă acele manifestări de vreme, obișnuite altfel pentru sezon, pentru locul unde se generează, dar care au o intensitate de manifestare mult mai mare. De exemplu, în cazul grindinei. E normal să ai grindină vara pentru că sunt acele fenimene de convecție, se formează nori foarte extinși pe vertical, dar episoade de grindină care încep să-ți apară din februarie sau episoade de grindină în care ai bobul din ce în ce mai mare, eee, asta deja te pune pe gânduri. Ele sunt normale pentru anotimpul cald, atunci când sunt convecție, deci te miri când le vezi primăvara timpuriu sau la sfârșit de iarnă, uneori au fost și iarna. Au fost tunete și fulgere iarna uneori. Asta te pune pe gânduri. Deci e un fenomen extrem care își modifică intensitatea, uneori și frecvența.”

Roxana Bojariu: „Fenomen extrem e și valul de căldură. Devine din ce în ce mai frecvent, dar statistic. Nu înseamnă că în fiecare an vei avea valuri de căldură din ce în ce mai dese față de precedentul pentru că ai și fluctuațiile naturale. (…) Deșertificarea. Aici trebuie să fim atenți pentru că există factorul climatic în deșertificare, dar nu numai. Și activitatea omului intervine acolo. Diminuarea gheții, de exemplu în Arctica. În anotimpul cald, Oceanul înghețat va devein Oceanul albastru, adică nu va mai fi gheață în Arctica, ceea ce înseamnă o bulversare extraordinară a întregului sistem climatic. Sau ghețarii continentali de peste tot. Noi nu avem în Carpați decât ghețarul de la Scărișoara, dar și ăla știți că diminuează ca volum și din păcate s-ar putea să-l pierdem. E o arhivă pentru ce a fost în urmă. Dar ghețarii din Alpi, de exemplu, se topesc într-un ritm înfiorător.”

De ce au apărut schimbările climatice

Roxana Bojariu: „Schimbarea climatică actuală înseamnă că în aproape 300 de ani, cam de la debutul epocii industriale, pe la 1750,  omul a ars combustibil fosil care  a fost creat în natură în sute de milioane de ani. Noi am scurtcircuitat un ciclu natural efectiv, am devenit factor geologic. În mod natural, acei combustibili fosili reintrau cu carbonul în atmosferă după alte sute milioane de ani. Și noi în acei 300 de ani am ars acele cantități. Nu ardeau în sensul clasic, dar existau procese care readuceau acel carbon, din țiței, gaze naturale, în atmosferă după un anumit timp și de acolo iar era extras. E așa numitul ciclu lung al carbonului. Omul s-a jucat cu lucrurile precum ucenicul vrăjitor.”

Roxana Bojariu: „Noi avem o capacitate de adaptare și ne-am adaptat. De câteva milioane de ani specia noastră evoluează. Numai că schimbările climatice care s-au produs până acum s-au produs pe perioade de timp foarte mari, de la zeci, sute de mii de ani, sute de milioane de ani, depinzând fiecare de factorii principali care au indus atunci schimbarea climei. E, acum schimbarea climei se face pe perioade de ordinul sutelor de ani, cu schimbări vizibile în perioade de ordinul deceniilor.”

Cum ajută climatologii oamenii de afaceri

Roxana Bojariu: „O altă ramură este cea a solicitărilor pentru studii de climă foarte concrete. Adică, sunt oameni care vor șă-și înființeze o cultură de struguri, într-o zonă a țării. Și-atunci ei vin cu o solicitare care este regimul strălucirii soarelui, a temperaturii. Ne întreabă care sunt parametrii care i-ar putea fi de folos în a vedea dacă, într-adevăr, ideea e bună sau nu climatic. Pentru că sunt anumite culturi care rezistă sau nu climatic. Au fost, de exemplu, foarte multe solicitări privind regimul de vânt pentru oameni care înființau ferme eoliene. Sau pentru cei interesați de energia fotovoltaică, regimul strălucirii soarelui.”

Despre folosirea resurselor și adaptarea la schimbările climatice

Roxana Bojariu: „Avem vântul, apa, și e foarte bună, și energia geotermală, din belșug, dar nu prea o folosim. Inclusiv în București, în zona Casei Presei, sunt deja folosite izvoare geotermale (…) Nu va conta bogăția naturală, va conta felul în care vei ști să îți gândești infrastructura să și-o menții, va conta felul cum vei folosi tehnologiile cele mai bune. Deci va conta foarte mult materia cenușie, expertiza, din păcate ce avem noi acum mai puțin pentru că oamenii pleacă, oamenii tineri care ajung la un anumit grad de expertiză nu rămân aici, de obicei pleacă și rămânem exact fără resursa care e a viitorului. Toate se vor putea face în viitor, inclusiv adaptarea la niște condiții noi, dar nu se pot face fără stiință, fără cercetare, fără tehnologii, fără oameni care să stăpânească tehnologiile.”

Roxana Bojariu: „Aici e o mare problemă. Cercetarea, în general, în România este subfinanțată de aproape 30 de ani. Asta este bogăția pe care o căutăm ca înlocuitor al petrolului, al cărbunelui. În viitor practic vom folosi totul bine gândit, bine proiectat, cu tehnologii noi, cu totul care să folosească eficient energia. Asta înseamnă cercetare și imediat aplicată tehnologie. Deci știință și tehnologie. Ori, aici, din păcate, noi am pierdut ritmul. Degeaba ai bani europeni pentru PNRR. Ați văzut cât din planul ăsta are cercetarea? O sumă infimă. E un exemplu care arată clar comportamentul general.”

Cum putem frâna accelerarea schimbărilor climatice

Roxana Bojariu: „Trebuie să cumpărăm timp, să câștigăm timp. Nu ne mai putem întoarce la cum era clima în 1750. Nu ar trebui să ne sperie, pentru că putem să ne adaptăm, numai că dacă e prea rapid procesul capacitatea noastră de adaptare nu mai ține pasul. Și de aceea trebuie să reducem foarte mult emisiile pentru ca să câștigăm timp, să domolim schimbarea.”

De unde vin cele mai mari emisii de carbon

Roxana Bojariu: „Generarea de energie electrică pe bază de termocentrale, pe bază de cărbune, și mașinile.  Din păcate toată economia actuală e bazată în mare parte pe combustibili fosili. Arzând combustibili fosili, noi reintroducem în atmosferă foarte mult bioxid de carbon care e un gaz radiație activ. Adică, lasă să treacă radiația solară directă , numai că absoarbe radiația pe care o emite suprafața încălzită a Pământului și atunci se reține în sistem multă energie. Ai mai multă căldură, mai multă umiditate și ai toate modificările astea în sistem.”

Roxana Bojariu: „Acum suntem într-o nouă etapă. Ceea ce mergea în aceea epocă, trebuie să schimbăm acum. Nu întorcându-ne înapoi, nu intrând în peșteri  din nou, să pictăm pe pereți în loc de Facebook, ci trebuie să trăim chiar mai bine în condițiile schimbării climei. Și se poate lucrul ăsta, numai că trebuie să redefinim anumite lucruri, trebuie să schimbăm economia. Tipul ăsta de economie bazată pe creștere care nu ține cont de resurse, nu ține cont de costurile de mediu. Profitul aici și acum, nu mă gândesc ce se întâmplă peste 5-10 ani. Sunt niște costuri.”

Roxana Bojariu: „În parcursul ăsta spre o nouă ordine climatică și o nouă geopolitică noi trebuie să venim cu lucruri noi și nu să așteptăm de la alții pentru că fiecare când își creează aceste tehnologii întâi le folosesc ei și apoi dau la alții. Adică noi vom fi mereu lanterna roșie dacă nu ținem cont de cercetare și e păcat pentru că resursă umană a fost și este, dar pleacă, nu stă aici când nu ai predictibilitate în meseria de cercetător, nu se scot foarte multe proiecte la concurs, institutele noastre sunt expuse foarte mult lipsei de finanțare. ANM e un caz fericit pentru că noi avem și partea operativă care se face  și pe bază de cercetare. Ca să poți să dai prognoze bune trebuie mereu să te perfecționeziși atunci ai nevoie de cercetare. E o legătură mai strânsă.”

Cum se simt schimbările climatice în România

Roxana Bojariu: „Avem o intensitate crescută a precipitațiilor. Și înainte aveam ploi torențiale, dar acum o manifestare mult mai severă. Și acum intervine și factorul cum dezvoltăm orașele în așa fel încât să ne adaptăm. Noi nu prea ne adaptăm la clima prezentă. Ploile torențiale vor fi o realitate și din ce în ce mai puternice. Trebuie să îți proiectezi localitățile în așa fel încât să limitezi efectele. Noi în orașe izolăm solul de atmosferă și atunci o mare parte din apa care cade vine pe suprafață că nu mai are unde să se infiltreze. Ce e de făcut? Gândești spații verzi care să absoarbă în mai mare măsură. Gândești soluții arhitectonice care să acționeze ca rezervoare de apă și când plouă foarte mult se umple rezervorul și pe urmă se evaporă. Chiar ajută în perioadele calde, are efect de climatizare, scade temperatura aerului. (…) Orașele noastre nu sunt pregătite pentru această schimbare și vom avea tot mai multe inundații urbane.”

Roxana Bojariu: „Valurile de căldură vor crește. Oamenii care sunt mai în vârstă, care suferă de boli cronice sunt mai sensibili la stresul termic. Și atunci vei avea o încărcătură mai mare în spitale. Sunt măsuri care pot fi luate pe termen scurt și pe termen lung. Pe termen scurt, supraveghezi zonele unde știi că ai bătrâni în așa fel încât ei să nu mai iasă când se anunță valul de căldură, să asiguri servicii sociale care să-i ajute să le aducă apă, amplasarea corturilor de prim-ajutor să fie făcută în zonele cu clădiri mai înalte, pui mai multe acolo, ai grijă în spitale. (…) Locuințele trebuie construite în așa fel încât să asigure o izolare bună și vara, și iarna.”

Cât de preocupați sunt politicienii români

Roxana Bojariu: „Ca opinie personală. Există o preocupare a clasei politice românești pentru schimbările climatice în măsura în care Bruxelles-ul dă un brânci. Altfel, sincer vorbind, politicienii noștri nu sunt foarte atenți la lucrurile astea. Din păcate. Asta am simțit eu ca specialist. Nu spun că sunt total refractari sau sunt precum a fost administrația Trump. Nu, sunt formal atenți, dar pentru că Bruxelles-ul cere sau pentru că au văzut și ei când s-au dus la Parlamentul European că se discută problema și atunci o discută și ei un pic, o perpelesc un pic.”