Roxana Căliminte: „România are oportunități mari în energia verde, pe zona de eoliene în Marea Neagră şi producţia locală de gaz, a doua cea mai mare la nivel european”

• Roxana Căliminte, secretar general adjunct la GIE (Gas Infrastructure Europe), a prezentat, la „ÎN SECURITATE”, avantajele energiei verzi
• Roxana Căliminte a declarat că Europa de Nord-Vest va avea până în 2040 o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km
• De asemenea, Roxana Căliminte consideră că nu mai este loc pentru cărbune în viitor

Roxana Căliminte, secretar general adjunct la GIE (Gas Infrastructure Europe), a prezentat, la „ÎN SECURITATE”, avantajele energiei verzi, cum se va transforma industria energetică în viitor, care vor fi cele mai bune investiții și ce avantaje ar putea avea România din această tranziție.

Roxana Căliminte a declarat că Europa de Nord-Vest va avea până în 2040 o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km.

De asemenea, Roxana Căliminte consideră că nu mai este loc pentru cărbune în viitor, iar România are oportunități mari de reconversie a minerilor, fiind pe locul trei din cele 27 de state ale Uniunii Europene ca buget de investire într-o tranziție justă.

Roxana Căliminte a spus despre investițiile în energia verde că Uniunea Europeană pune la dispoziție un buget fără precedent de 1,8 trilioane de euro pe care noi putem să-i investim când vine vorba de energie doar în tehnologii care de exemplu pot să facă hidrogenul o realitate.

Infrastructura cum o știm noi nu mai are loc în viitor

Roxana Căliminte: „Infrastructura cum funcționează astăzi, așa cum o știm noi, că transportă gaze naturale, combustibili fosili, nu mai are loc în viitor. Aceasta trebuie decarbonizată, cu combustibili curați, cu gaze curate, precum hidrogenul, biogazul, biometanul, gazul sintetic. Toate acestea sunt gaze noi, pe care infrastructura de gaze trebuie să demonstreze că este capabilă să o adapteze, să o introducă în infrastructura pe care o operează și să trimită semnale mai departe instituțiilor europene că au un loc în tranziția energetică.”

Tranziția energetică

Roxana Căliminte: „Tranziția energetică înseamnă din ce în ce mai multe regenerabile. Deci energie de la vânt, de la Soare, iar misiunea noastră este să vedem cum decarbonizăm acele industrii care nu pot fi electrificate.”

Tranziția la hidrogen

Roxana Căliminte: „Infrastructura are avantajul principal că poate conecta producția cu cererea și consumul oamenilor. Atunci când vine vorba despre hidrogen, de exemplu, care va fi o componentă esențială în a decarboniza această infrastructură. Există mai multe feluri în care acesta poate fi transportat. În primul rând, prin folosirea aceleiași infrastructuri putem amesteca hidrogen cu gazul natural până la 10%, fără să se dezechilibreze întregul mecanism: compresoare, valve etc. Aceasta este o opțiune de tranziție, atunci când volumele de hidrogen nu sunt suficient de mari încât să umple o întreagă infrastructură. O a doua variantă de a transporta hidrogen este de a construi conducte dedicate hidrogenului. Sunt foarte similare cu cele pe care le folosim pentru gazul natural astăzi.”

Europa de Vest va avea până în 2040 o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km

Roxana Căliminte: „Trebuie să remarcăm faptul că în momentul de față Europa se mișcă cu două viteze. Avem regiunea de NV care deja își planifică ca până în 2040 să aibă o infrastructură de hidrogen de 24.000 de km, care să interconecteze 11 țări și avem și o altă parte a Europei, de exemplu Europa centrală sau de sud, care practic pentru a decarboniza primul pas este să elimine cărbunele.”

Cărbunele în viitor nu mai are niciun rol

Roxana Căliminte: „Cărbunele în viitor nu mai are niciun rol. Drept pentru care rolul infrastructurii de gaze și cel al gazelor naturale vor crește foarte mult. Avem suficienți bani alocați de Uniunea Europeană pentru a recalifica personalul acolo, pentru a folosi aceste capacități, de exemplu pentru minerit de litiu, care va fi foarte util pentru producția de baterii. România este pe locul trei din cele 27 de state ale Uniunii Europene ca buget de investire într-o tranziție justă.”

Ce-și propune Green Deal

Roxana Căliminte: „Green Deal își propune zero emisii de dioxid de carbon până în 2050 în Europa, adică să eliminăm din ce în ce mai mult dioxid de carbon, adică poluare, iar emisiile care totuși mai rămân în aer trebuie captate, trebuie băgate în deposite de gaze goale. Acest Green Deal nu este o glumă. Comisia Europeană își propune să traducă în lege acest target. Deci practic orice guvern și oricine vine la conducerea Comisiei Europene până în 2050 nu are voie să se atingă de acest target. Și noi nu trebuie să mai stăm pe loc, pentru că trebuie să ne propunem pași clari cum asigurăm aceste zero emisii.”

Investițiile în energia verde

Roxana Căliminte: „Investițiile sunt masive, dar să nu uităm că în pragul și sperăm ieșirea din pandemia coronavirus, Uniunea Europeană pune la dispoziție un buget fără precedent, un buget istoric. Practic pune la dispoziția noastră un buget de 1,8 trilioane de euro pe care noi putem să-i investim când vine vorba de energie doar în tehnologii care de exemplu pot să facă hidrogenul o realitate.”

Polonia astăzi cel mai mare producător de baterii pentru mașini electrice din Europa

Roxana Căliminte: „Aș vrea să adaug faptul că Polonia este pe al doilea loc înaintea noastră de a investi în reconvertirea industriei cărbunelui. Ce știm despre Polonia astăzi, este că este cel mai mare producător de baterii pentru mașini electrice din Europa. Practic 2% din valoarea exporturilor lor vine din export de baterii, iar până în 2050, Polonia își propune să devină cel mai mare producător de baterii de mașini electrice la nivel mondial. Guvernul polonez a investit 300 de milio”ane de euro în fabrici pentru producția de baterii.„

Introducerea hidrogenului în România

Roxana Căliminte: „În primul rând Guvernul României trebuie să recunoască potențialul hidrogenului de a fi folosit în procese foarte greu de electrificat, de exemplu în industria de ciment, în producția de sticlă, în producția de aluminiu, în transportul de bunuri grele pe distanțe lungi, în generarea electricității. Există foarte multe feluri în care putem folosi acest hidrogen. Iar hidrogenul are zero emisii, deci ce trebuie pentru Green Deal. Odată ce este recunoscut, investitorii vor recepta aceste semnale și vor vedea că este o piață în creștere.”

Roxana Căliminte: „Deci banii vor veni din abundență. Dar în primul rând, la nivel guvernamental, avem nevoie de un impuls care va da o predictibilitate investitorilor cât și industriei. Ne mutăm către un hidrogen albastru. Cel care vine din gazul natural, iar România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Europa, deci potențial este. Ulterior hidrogenul verde. Aceasta este destinația finală pentru producția de hidrogen pentru că vine din resurse verzi.”

De ce România este în urma celorlalte state

Roxana Căliminte: „În primul rând ei au înțeles semnalul transmis de Comisia Europeană prin acest Green Deal, iar prin faptul că ei și-au lansat strategii de hidrogen naționale, ei confirmă și aprobă strategia de hidrogen a Comisiei Europene care a fost lansată în iulie anul trecut și practic au înțeles potențialul prin care aceste noi tehnologii îl pot aduce în piață din respectiva țară. De exemplu, Germania are un fond de 9 miliarde de euro pe care-l alocă hidrogenului.”

Roxana Căliminte: „România nu înțelege un lucru. Noi, românii, putem aduce un echilibru Europei prin faptul că atunci când vor fi diferențe de vreme în NV Europei de exemplu, iar la noi să spunem că vântul va bătea mai tare, vom putea produce suficien hidrogen pe care în primul și primul rând trebuie să-l folosim să decarbonizăm economia României, pentru că avem nevoie de o populație sănătoasă pentru productivitatea în muncă și dacă mai rămâne ceva surplus, acesta va putea fi transferat celorlalte țări.”

Investiții uriașe în hidrogen

Roxana Căliminte: „Avem Consiliul European și Global al Hidrogenului. Instituțional, la acest nivel se duce discuția despre hidrogen. Iar ei estimează că în următorii 10 ani vor fi investiți mai mult de 300 miliarde euro și România are foarte mulți bani de la Comisia Europeană prin, de exemplu, Fondul de Recuperare și Reziliență de unde a primit 14,2 miliarde de euro. Suntem pe locul patru în Europa ca sume alocate. Negociatorii pentru România au făcut o treabă excelentă. Ei și-au terminat treaba. Acum noi ce facem cu acești bani?”