- Rusia transmite mesaje semnificative sub aspect politic, pe cale armată
- Prezența armată rusă lângă granițele NATO și UE, văzută ca un paravan
- Igor Munteanu: „Orice risc de invazie militară trebuie să fie tratat cu toată seriozitatea”
Atât de multe semnale de alarmă s-au acumulat în ultima perioadă pe tema activismului fără precedent al Rusiei pe flancul estic al NATO și la granița cu Ucraina încât trebuie să fie ceva semnificativ legat de resurgența Rusiei în flancul estic al NATO. Cât de multă putere militară a masat Rusia la granița cu Ucraina și cu Belarus? Există indicii care trimit către o operație cu obiective mai largi decât un simplu exercițiu?
Pentru a ne clarifica întrebări care nu ne dau pace, am apelat la decidenți politici, analiști și experți militari din Ucraina, Republica Moldova, Polonia și Lituania. Primele lor evaluări asupra situației vă sunt prezentate, începând de astăzi, în Mediafax, Aleph News și în Monitorul Apărării și Securității. O analiză specială a temei va fi inclusă în ediția nr.12 a revistei trimestriale a Monitorului Apărării și Securității, pe care o veți putea procura de la Editura Mediafax.
Rusia transmite mesaje semnificative sub aspect politic, pe cale armată
Igor Munteanu a analizat cifrele apărute în spațiul public și, după unele surse, a observat o tendință de scădere a efectivelor masate de Rusia în apropierea Ucrainei. Dacă ar fi să comparăm cifrele cunoscute de Serviciul militar de informații externe al Ucrainei (GUR) cu referire la numărul de batalioane tactice existente la începutul lunilor aprilie (53), septembrie (51) și noiembrie (40), am putea spune că este vorba despre o diminuare a prezenți armate.
Totuși, alte surse invocă evidențe incontestabile cu privire la dislocarea unor unități mecanizate mixte ale Rusiei la frontiera Ucrainei, cu efective estimate la cca 90.000 militari. Sunt trupe aeroportate, tancuri, artilerie și instalații radioactive. În total, se estimează prezența a 100 grupuri de batalioane tactice, ceea ce înseamnă două treimi din numărul de batalioane tactice aflate în structura operativă a forțelor militare ruse.
Prezența armată rusă lângă granițele NATO și UE, văzută ca un paravan
Cât privește obiectivele tactice ale acumulării de soldați ruși la frontiera cu Ucraina, Igor Munteanu spune că, din păcate, este mai ușor să cuantifici prezența fizică a unor trupe decât să măsori intenția de a le folosi. Datele militare colectate prin sute de sateliți și alte surse credibile sunt, de fapt, bine cunoscute tuturor părților.
În cele din urmă, ar trebui să ne uităm și la alte semnale, pe care generalul Kyrylo O.Budanov din conducerea GUR de la Kiev le-a grupat în categoria factorilor non-militari, precum creșterea prețurilor la energie, protestele cu substrat economico-social, activizarea fără precedent a agenților de influență ai Rusiei și tentativele de cristalizare a unor curente de nesupunere civică. Totul, cu scopul ca, până în februarie 2022, să fie create condiții necesare și suficiente pentru a permite armatei ruse o înaintare rapidă pe teritoriul Ucrainei, în condiții de iarnă. „Aș include aici și anunțul recent făcut de Președintele Ucrainei, V.Zelenskyy, din 26 noiembrie, cu privire la demascarea unei tentative de lovitură de stat, fără a preciza însă la ce etapă au reușit serviciile speciale s-o prevină.”, spune Igor Munteanu.
Igor Munteanu: „Orice risc de invazie militară trebuie să fie tratat cu toată seriozitatea”
Ceea ce obsevăm în contextul actual nu poate fi analizat separat de conduita Rusiei ca putere-agresor în raport cu Ucraina. Să nu uităm că anexarea ilegală a Crimeeii în 2014 a avut loc prin intermediul unor tactici hibride puțin perceptibile la acea vreme, astfel că neglijarea unor alerte sau intenții transmise de Kremlin comportă ulterior costuri usturătoare. Igor Munteanu reamintește și o recentă declarație a ministrului apărării din Polonia, Marcin Ociepa, care spune că trebuie să fim pregătiți pentru orice scenarii, întrucât creșterea exponențială a exercițiilor militare a devenit în sine o sursă de agresiune militară.
–-
Igor Munteanu este conferențiar universitar la Academia de Studii Economie de la Chișinău și președinte al Consiliului Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS).
În perioada anilor 2019-2021 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe (2019) și președinte al Comisiei de control al finanțelor publice (2020-2021).
Între 2010-2015, a exercitat funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în SUA (septembrie 2010-iunie 2015), Canada (februarie 2011 – martie 2013) și Mexic (2010-2015).
Până în 2010, Igor Munteanu a fost Expert Independent al Consiliului Europei pentru Congresul Puterilor Locale și Regionale (2001-2008), participând activ la monitorizarea situației autonomiei locale și regionale în mai multe țări ale Consiliului Europei. A absolvit USM în 1989 și studii post-graduale în prima promoție a SNSPA (1990-1992). În 2002, Igor Munteanu și-a susținut doctoratul în drept public în cadrul Universității Internaționale Libere din Moldova. Între 1992 și 1994 a fost Consultant in cadrul Președinției RM (M.Snegur). Între 1994 și 1996 a asistat activitățile Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale (IFES-Moldova).
Din anul 2021, este membru în Consiliul științific al New Strategy Center (România).