„Rusia își va reloca forțele spre Flancul Estic al NATO, după ce ajunge la un acord de pace cu Ucraina”, avertizează Premierul Finlandei. Ce se discută astăzi la Summit-ul din Helsinki, la care participă și Nicușor Dan
- Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, avertizează asupra amenințării rusești persistente.
- Europa trebuie să aloce mai mulți bani apărării în statele de pe prima linie.
- NATO avertizează că Rusia va fi gata de o confruntare majoră în 3-5 ani după războiul cu Ucraina.
- Europa trebuie să se apere singură, pe fondul dezangajării SUA din Europa.
„Rusia își va redistribui forțele spre flancul estic al NATO, dacă va ajunge la un acord de pace cu Ucraina”, a avertizat Petteri Orpo, Prim-ministrul Finlandei. Orpo a îndemnat Europa să aloce mai mulți bani în Apărarea „statelor din prima linie”, relatează Financial Times.
Petteri Orpo a cerut celorlalte țări UE să arate solidaritate cu statele de pe flancul estic, care își cresc dramatic cheltuielile pentru apărare. Acestea sunt „principalii susținători financiari ai Ucrainei în termeni de PIB, chiar dacă multe dintre economiile lor suferă”.
„Știm că, odată cu pacea în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare lângă granița noastră și lângă granița baltică”, a declarat Orpo pentru Financial Times. „Este clar că avem nevoie de sprijin financiar de la Bruxelles”.
Premierul finlandez Petteri Orpo găzduiește astăzi Primul Summit al Flancului Estic, la care participă opt țări care împart o graniță maritimă sau terestră cu Rusia și Belarusul. Participă și Președintele României, Nicușor Dan.
Liderii vor încerca, în cadrul Summit-ului, să adopte capabilități militare comune în domenii precum apărarea aeriană, dronele și forțele terestre. De asemenea, vor discuta modul de a transporta armament și trupe peste continent.
Mai multe țări NATO au avertizat că Rusia va fi pregătită pentru o confruntare majoră cu Alianța Nord-Atlantică în 3-5 ani de la încetarea ostilităților în Ucraina.
Estonia, Lituania și Polonia sunt pe cale să cheltuiască peste 5% din PIB pe apărare anul viitor – mult peste ținta de cheltuieli impusă de Președintele american Donald Trump – iar alte state din prima linie își cresc și ele bugetele militare.
Orpo a spus că este important ca Europa să fie pregătită să se apere singură, pe măsură ce SUA încep să se dezangajeze de pe continent.
„Știm că SUA vor reduce sprijinul și participarea la apărarea în Europa, deoarece au multe alte preocupări de securitate”, a spus el.
Finlanda este una dintre puținele țări din Europa care nu și-a coborât garda față de Rusia, menținând un program impresionant de pregătire, inclusiv adăposturi antiaeriene, stocuri vaste de materiale esențiale, precum și antrenamente pentru tineri și elite. Finlanda a fost lovită însă și de o criză economică, care obligă Guvernul să taie cheltuielile publice pe fondul datoriei în creștere.
„Economia noastră este într-o situație foarte proastă în acest moment. Este din cauza amenințării rusești. Atmosfera în Finlanda este foarte dificilă”, a spus Orpo.
Orpo a recunoscut că Europa are „o săptămână crucială” pentru a demonstra că nu doar vorbește frumos, ci și acționează în privința păcii în Ucraina. Avertismentul vine pe fondul Summitului decisiv al liderilor UE de joi, care ar putea decide dacă Ucraina intră în faliment sau nu. Statele europene vor lua o decizie privind deblocarea activelor rusești înghețate, care ar urma să finanțeze Ucraina, precum și un acord comercial cu țări din America Latină.
Orpo a spus că liderii europeni – conduși de cancelarul german Friedrich Merz – au lucrat intens pentru a găsi o soluție la problema Belgiei. „Acum este timpul să luăm o decizie.
Întrebat ce se va întâmpla dacă Summit-ul UE de joi și vineri se încheie fără sprijin financiar pentru Ucraina, el a răspuns: „Nu vreau să mă gândesc la asta. Pentru că nu avem alte opțiuni”.