- Armele nucleare cu rază intermediară de acţiune – cele cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 km – au fost interzise în Europa în baza unui tratat încheiat în 1987.
- Lipsa progreselor în direcţia unei soluţii politice şi diplomatice ar determina Rusia să răspundă în mod militar.
Rusia a declarat luni că ar putea fi forţată să desfăşoare rachete nucleare cu rază intermediară de acţiune în Europa, ca răspuns la ceea ce consideră a fi planurile NATO de a face acelaşi lucru, relatează Reuters.
Advertisment
Avertismentul ministrului adjunct de externe Serghei Ryabkov a ridicat riscul unei noi acumulări de arme pe continent, în condiţiile în care tensiunile dintre Est şi Vest sunt la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii.
Ryabkov a declarat că Rusia va fi forţată să acţioneze dacă Occidentul va refuza să i se alăture într-un moratoriu privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF) în Europa – parte a unui pachet de garanţii de securitate pe care îl solicită ca preţ pentru dezamorsarea crizei din Ucraina.
Recomandări
Lipsa progreselor în direcţia unei soluţii politice şi diplomatice ar determina Rusia să răspundă în mod militar, cu tehnologie militară, a declarat Ryabkov pentru agenţia rusă de presă RIA.
Tratatul încheiat în 1987 interzicea armele nucleare
Armele nucleare cu rază intermediară de acţiune – cele cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 km – au fost interzise în Europa în baza unui tratat încheiat în 1987 între liderul sovietic de atunci, Mihail Gorbaciov, şi preşedintele american Ronald Reagan, în ceea ce a fost salutat la acea vreme ca o relaxare majoră a tensiunilor din Războiul Rece. Până în 1991, cele două părţi au distrus aproape 2.700 de astfel de rachete.
Washingtonul s-a retras din pact în 2019, după ce s-a plâns timp de ani de zile de presupuse încălcări care priveau dezvoltarea, de către Rusia, a unei rachete de croazieră pe care Moscova o numeşte 9M729, iar NATO o numeşte Screwdriver”.
Ryabkov a apărut în ultimele zile ca unul dintre mesagerii cheie ai Moscovei, în timp ce preşedintele Vladimir Putin face presiuni pentru a obţine garanţii de securitate occidentale, confruntându-se în acelaşi timp cu avertismente din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi de a renunţa la o posibilă invazie a Ucrainei – lucru pe care ministrul a negat din nou că ar fi intenţia Rusiei.
El a repetat o comparaţie pe care a făcut-o săptămâna trecută între tensiunile actuale şi criza rachetelor din Cuba din 1962, care a adus Statele Unite şi Uniunea Sovietică în pragul unui război nuclear.
Partenerii noștri