LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 1011. Zelenski a sugerat că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat dacă teritoriul ucrainean pe care îl controlează ar putea fi luat „sub umbrela NATO”

• Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul-maior Mykhailo Drapatyi noul comandant al forțelor terestre ale Ucrainei.
• Fostul ambasador al SUA la NATO spune că aderarea Ucrainei la alianța militară ar putea avansa „foarte rapid” dacă se ajunge la un acord de încetare a focului.
• Prim-ministrul Ucrainei a anunțat că țara a primit 100 de milioane de dolari (78,6 milioane de lire sterline) ca parte a unui împrumut din Coreea de Sud.

UPDATE ORA 17:00 – General rus inculpat în contumacie pentru că a ordonat un atac cu rachete asupra teatrului din Cernihiv în 2023

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inculpat în contumacie pe generalul-colonel rus Evgheni Nikiforov pentru că a ordonat un atac cu rachete asupra unui teatru din Cernihiv care a ucis șapte persoane și a rănit 200 în august 2023, a anunțat SBU la 30 noiembrie.

SBU l-a acuzat pe Nikiforov, comandantul grupării de trupe „Vest” din cadrul forțelor armate ruse, de „încălcarea legilor și obiceiurilor de război, combinată cu crimă cu premeditare”.

UPDATE ORA 16:00 – Ucraina a doborât 8 drone rusești, cel puțin 2 morți și 6 răniți în ultima zi

Apărarea aeriană ucraineană a doborât opt din cele 10 drone rusești lansate în cursul nopții de 30 noiembrie, a raportat Forțele aeriene ucrainene.

Rusia a țintit Ucraina cu drone Shahed de concepție iraniană și cu un tip nespecificat de dronă lansată din regiunile rusești Kursk și Primorsko-Akhtarsk, potrivit Forțelor aeriene.

Dronele au fost doborâte deasupra oblasturilor Kiev, Cherkasy, Kirovohrad, Dnipro și Kherson, a precizat Forțele aeriene.

UPDATE ORA 15:00 – Ucraina a distrus încă 3 sisteme radar rusești în Crimeea, susțin serviciile de informații militare

Ucraina a distrus trei stații radar rusești de mare valoare în Crimeea ocupată de Rusia pe 29 noiembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) pe 30 noiembrie.

Radarele includ două sisteme Podlet 48Y6-K1 în valoare de 5 milioane de dolari fiecare și un radar Kasta-2E2, estimat la aproximativ 30 de milioane de dolari.

Atât Kasta, cât și Podlet sunt sisteme radar mobile moderne concepute pentru detectarea țintelor aeriene la altitudini joase și extrem de joase.

UPDATE ORA 14:00 – Prim-ministrul Georgiei susține că „entitățile externe” doresc un „scenariu de tip Maidan” în Georgia

Prim-ministrul Georgiei a susținut că „entitățile externe” doresc „ucrainizarea” Georgiei, cu un „scenariu de tip Maidan”, făcând referire la revolta din Ucraina din 2014, în timp ce guvernul său a anunțat că peste 100 de persoane au fost arestate în urma protestelor. Acestea au marcat a doua noapte de proteste după ce prim-ministrul Irakli Kobakhidze a anunțat suspendarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, ca urmare a victoriei contestate a partidului său, Georgian Dream, la alegerile parlamentare din 26 octombrie. Anunțul guvernului de suspendare a negocierilor cu UE a venit la câteva ore după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna alegerile din luna octombrie ca fiind nici libere, nici corecte. Aceasta a spus că alegerile reprezintă o altă manifestare a regresului democratic al Georgiei, pentru care partidul Georgian Dream este pe deplin responsabil. În cele mai recente declarații, Kobakhidze a susținut că Georgia rămâne angajată în procesul de integrare europeană și a declarat că țara va respinge orice granturi bugetare din partea Uniunii Europene până în 2028.

UPDATE ORA 13:00 – Peste 100 de persoane arestate în urma ciocnirilor dintre poliția georgiană și protestatari, după suspendarea negocierilor pentru aderarea la UE

Ministerul de Interne al Georgiei a anunțat că mai mult de 100 de demonstranți au fost arestați peste noapte, după ce protestatarii s-au confruntat cu poliția, în urma deciziei guvernului de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. A fost a doua noapte consecutivă de proteste, după ce premierul Irakli Kobakhidze anunțase decizia a doua zi înainte. Protestatarii s-au confruntat cu poliția vineri seara, în mai multe orașe mari din Georgia, inclusiv în capitala Tbilisi și în portul de la Marea Neagră, Batumi.

Potrivit Associated Press, protestatarii din Tbilisi au fost urmăriți și bătuți de poliție, în timp ce se adunau în fața clădirii parlamentului. Poliția antidisturburi a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea și a aplicat o forță considerabilă asupra membrilor presei, în timp ce le adresează insulte și profanități prin megafone.

Victoria contestată a Georgian Dream la alegerile parlamentare din luna trecută, care a fost văzută pe larg ca un referendum asupra aspirațiilor Georgiei de a adera la Uniunea Europeană, a declanșat proteste masive și a dus la boicotarea parlamentului de către opoziție. Opoziția a acuzat că votul a fost fraudat cu ajutorul Rusiei, iar președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, s-a alăturat protestatarilor joi, acuzând guvernul că a declarat război propriului popor. Într-un discurs adresat națiunii, aceasta a îndemnat poliția să nu folosească forța împotriva protestatarilor. „Este evident în orice mod – nimeni nu este dispus să accepte o Georgie rusificată, o Georgie lipsită de constituție sau o Georgie în mâinile unui guvern și parlament ilegitim,” a spus Zourabichvili, adăugând: „Este fără precedent ca cetățenii Georgiei să se ridice simultan și spontan în acest fel.

UPDATE ORA 12:00 – Donald Tusk inspectează noile fortificații de la granița estică a Poloniei

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a călătorit la granița țării sale cu regiunea rusă Kaliningrad pentru a inspecta construcția de fortificații militare, pe care le-a numit „o investiție în pace”. Guvernul și armata Poloniei au început să construiască acest sistem, denumit „Scutul Estic”, anul acesta, iar acesta va ajunge să se întindă pe aproximativ 800 de kilometri de-a lungul graniței Poloniei cu Rusia și Belarus.

„Cu cât granița Poloniei este mai bine protejată, cu atât va fi mai dificilă accesul celor cu intenții rele”, a declarat Tusk jurnaliștilor, în apropierea satului Dąbrówka, în fața unor bariere de beton antitanc.

Guvernul lui Tusk estimează că acest proiect militar strategic, care se preconizează că va fi extins pentru a proteja Estonia, Letonia și Lituania, va costa cel puțin 10 miliarde de zloți (aproape 1,9 miliarde de lire sterline).

„Tot ceea ce facem aici – și vom face acest lucru și la granița cu Belarus și Ucraina – este pentru a descuraja și a descuraja un posibil agresor, motiv pentru care este, cu adevărat, o investiție în pace”, a spus Tusk. „Vom cheltui miliarde de zloți pe acest proiect, dar în acest moment întreaga Europă urmărește aceste investiții și acțiuni cu mare satisfacție și le va sprijini dacă va fi necesar.

UPDATE ORA 11:00 – De ce vizează Rusia rețeaua de energie a Ucrainei cu atacuri cu rachete?

Rusia a lansat un alt „atac masiv” împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, trimițând aproape 200 de rachete și drone, lăsând mai mult de un milion de gospodării fără curent electric, au declarat oficialii ucraineni.

Explozia au fost auzite în întreaga țară, iar autoritățile au raportat daune aduse infrastructurii energetice și altor infrastructuri critice în orașele din vestul, sudul și centrul țării.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a spus că Rusia a folosit rachete de croazieră cu muniție cu dispersie în atacul de joi, numindu-l o „escaladare vicleană”.

UPDATE ORA 10:00 – Putin afirmă că Rusia ar folosi toate armele de care dispune dacă Ucraina ar obține arme nucleare

Vladimir Putin a declarat că Rusia ar folosi toate armele de care dispune împotriva Ucrainei dacă Kievul ar dobândi arme nucleare.

The New York Times a raportat săptămâna trecută că unii oficiali vestici nedezvăluiți sugeraseră că președintele SUA, Joe Biden, ar putea oferi Ucrainei arme nucleare înainte de a părăsi funcția.

„Dacă țara cu care suntem practic în război acum devine o putere nucleară, ce facem? În acest caz, vom folosi toate, vreau să subliniez acest lucru, toate mijloacele de distrugere disponibile Rusiei. Totul: nu vom permite asta. Vom urmări fiecare mișcare a lor”, a spus Putin într-o conferință de presă la Astana, Kazahstan.

„Dacă oficial cineva ar transfera ceva, atunci aceasta ar însemna o încălcare a tuturor angajamentelor de neproliferare pe care le-au făcut”, a spus Putin.

Președintele rus a mai spus că este practic imposibil ca Ucraina să producă o armă nucleară, dar că ar putea fi capabilă să facă un fel de „bombă murdară”, o bombă convențională impregnată cu material radioactiv pentru a răspândi contaminare. În acest caz, Rusia ar răspunde corespunzător, a adăugat el.

UPDATE ORA 09:00 – Rusia ridică temporar interdicția asupra exporturilor de benzină

Guvernul Rusiei a ridicat interdicția temporară asupra exporturilor de benzină pentru producători, dar a extins restricțiile pentru ceilalți exportatori ai acestui combustibil până pe 31 ianuarie 2025, conform unei declarații de sâmbătă.

Interdicția inițială privind exporturile de benzină urma să expire la sfârșitul acestui an.

„Decizia a fost luată pentru a menține o situație stabilă pe piața internă a combustibililor, pentru a sprijini economia rafinării țițeiului și pentru a contracara exporturile ilegale de benzină motorizată”, se arată în declarație.”

UPDATE ORA 08:00 – Șeful MI6 avertizează că Rusia nu trebuie să reușească să transforme Ucraina într-un „stat vasal”

Șeful MI6 a acuzat Rusia că duce o „campanie extrem de iresponsabilă” de sabotaj în Europa pentru a submina sprijinul împotriva încercării lui Vladimir Putin de a transforma Ucraina într-un „stat vasal”.

„În 37 de ani de carieră în domeniul informațiilor, nu am văzut niciodată lumea într-o stare mai periculoasă. Iar impactul asupra Europei, a casei noastre comune europene, nu ar putea fi mai grav”, a spus Sir Richard Moore, adăugând că, dacă „Putin reușește să reducă Ucraina la un stat vasal, nu se va opri aici

ȘTIREA INIȚIALĂ

Volodimir Zelenski a sugerat că un acord de încetare a focului ar putea fi încheiat dacă teritoriul ucrainean pe care îl controlează ar putea fi luat „sub umbrela NATO” – permițându-i să negocieze ulterior „într-un mod diplomatic” returnarea celorlalte teritorii.

Într-un interviu acordat corespondentului Sky News, Stuart Ramsay, președintele ucrainean a intrebat despre plănurile vitoarei administrații SUA. Potrivit informațiilor care au apărut presă, unul dintre planurile președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a pune capăt războiului ar putea fi cedarea de către Kiev a teritoriului pe care Moscova l-a luat Rusiei în schimbul aderării Ucrainei la NATO.

Zelenski a declarat că aderarea la NATO ar trebui să fie oferită părților neocupate ale Ucrainei pentru a pune capăt „fazei fierbinți a războiului”, atât timp cât invitația NATO însăși recunoaște frontierele Ucrainei recunoscute la nivel internațional.

Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul-maior Mykhailo Drapatyi noul comandant al forțelor terestre ale Ucrainei.

Prim-ministrul Ucrainei a anunțat că țara a primit 100 de milioane de dolari (78,6 milioane de lire sterline) ca parte a unui împrumut din Coreea de Sud.