Să fim realişti, NATO e pe perfuzie. Nu poţi fi într-o alianţă militară şi în acelaşi timp în război economic

• Donald Trump este în război economic cu Canada, iar acum ameninţă că va întrerupe toate relaţiile economice cu Europa.
• De asemenea, preşedintele a menţionat că ia în calcul impunerea unor tarife vamale mai mari pentru statele europene.
• Departamentul de Război al SUA îşi revizuieşte deja prezenţa militară în Europa şi a trimis un chestionar ţărilor aliate.

Preşedintele american Donald Trump a criticat dur Europa, miercuri, după anunţul că UE a invitat Canada să fie membru asociat. Donald Trump este în război economic cu Canada, iar acum ameninţă că va întrerupe toate relaţiile economice cu Europa, scrie Monitorul Apărării și Securității.

În timp ce Canada înregistrează progrese concrete în direcţia unei cooperări sporite cu UE – mai exact, în cadrul negocierilor privind dobândirea statutului de membru asociat (o premieră) – preşedintele SUA, Donald J. Trump, a declarat presei că, dacă ţara ar concretiza acest demers, ar putea sista schimburile comerciale cu Europa. De asemenea, preşedintele a menţionat că ia în calcul impunerea unor tarife vamale mai mari pentru statele europene.

„De ce ar trebui să susţinem atâtea ţări din Europa? Noi suntem cei care susţinem naţiunile europene. Tot ce trebuie să facem este să spunem: „Ştiţi ceva? Nu mai facem comerţ cu voi.” Nu avem nevoie de nimic din ce au ele”, a declarat Donald Trump.

Este o continaure a tensiunilor economice şi militare dintre Europa şi SUA. Mai multe ţări europene au refuzat solicitarea Pentagonului de a folosi bazele aeriene în războiul cu Iranul, Administraţia Trump retrage militari de pe continent şi se prefigurează acum un NATO 3.0, unde Europa trebuie să-şi asigure apărarea cu intervenţie minimă americană.

Deja se prefigurează o nouă alianţă, între UE şi Canada. Premierul Canadei, Mark Carney: „Canada şi Europa ar trebui să-şi asigure autonomia strategică printr-o cooperare aprofundată în întreaga gamă de capacităţi strategice, inclusiv în domeniul mineralelor critice, al capacităţilor industriale de apărare, al inteligenţei artificiale şi al puterii de calcul, al securităţii energetice şi al sectorului spaţial. Ar trebui să le permitem tinerilor noştri să lucreze, să studieze şi să trăiască oriunde doresc, de o parte sau de alta a Atlanticului.”

Conceptul NATO 3.0, în care fiecare ţară este puternică şi preocupată de propria apărare, ne lasă fără garanţiile cu care eram obişnuiţi. SUA şi Turcia sunt interesate de vânzările de armament, în timp ce restul Europei sunt îngrijorate de ameninţările Rusiei şi concentrate pe sprijinirea Ucrainei.

Departamentul de Război al SUA îşi revizuieşte deja prezenţa militară în Europa şi a trimis un chestionar ţărilor aliate care trebuie să arate că au achiziţionat echipamente americane şi susţin politica lui Donald Trump.

NATO 3.0, a spus şeful Pentagonului, Pete Hegseth, este o întruchipare post-Război Rece a alianţei, cu accent pe capacităţi militare reale gata să descurajeze ameninţările pe continentul european şi care este condusă de europeni, nu de SUA.

În actualul context, fiecare ţară aliată trebuie să-şi consolideze, în primul rând, apărarea, pentru a descuraja şi a face faţă unui atac. Sunt deja ţări aliate care îşi cresc numărul de militari, schimbă documentele de planificare, se dotează pentru un război teritorial cu drone şi cresc gradul de rezilienţă al societăţii.

Cum stă România în acest nou context geostrategic? Nu prea bine. De exemplu, sunt două analize strategice ale apărării, în 2024 şi 2026, unde se arată că numărul minim de militari în activitate  ar trebui să fie de 120.000. Ce a făcut România să corecteze această situaţie? Un document, cu finalizare în 2044.