„Se pregătește Rusia să invadeze Ucraina?”. ANALIZĂ BBC News

• Potrivit președinției ucrainene, Rusia ar avea acum un total de aproximativ 40.000 de oameni la granița de est și aproximativ 40.000 în Crimeea
• Unii speculează că ceea ce se întâmplă acum ar fi un test la care Putin îl pune pe președintele american Joe Biden, care a adoptat o poziție mai dură față de Rusia decât cea a predecesorului său, Donald Trump.
• „Apărarea” rușilor din Ucraina ar putea să îi aducă lui Vladimir Putin multe voturi la viitoarele alegeri parlamentare din septembrie.

Miercuri, la Cartierul General al NATO a avut loc o reuniune de urgență a Consiliilor Nord Atlantice la nivelul miniștrilor apărării și de externe, la care au luat parte și Secretarul American al Apărării, Lloyd J. Austin și Secretarul de Stat Anthony J. Blinken.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a numit întâlnirea o oportunitate de „coordonare strânsă și de consultare cu toți aliații” cu privire la viitorul misiunii în Afganistan, precum și la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia și la pregătirile pentru Summitul NATO.

Se pregătește Rusia să invadeze Ucraina?

Mai multe surse citate de BBC News au raportat însemnate mișcări militare rusești către granița estică a Ucrainei și în regiunea Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014. Multe dintre aceste rapoarte au apărut pe Twitter, cum ar fi cel al grupului de securitate Jane despre rachetele Iskander cu rază scurtă de acțiune.

Kremlinul nu a dat detalii, dar purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că deplasarea trupelor pe teritoriul rus este o „chestiune internă”, susținând că unele trupe, inclusiv unități din Crimeea, fac exerciții. Peskov a acuzat, însă Ucraina de „provocări”.

Surse de informații ucrainene au declarat pentru BBC că forțele suplimentare ajung la 16 grupuri tactice de batalion, care ar număra până la 14.000 de soldați. Potrivit președinției ucrainene, Rusia ar avea acum un total de aproximativ 40.000 de oameni la granița de est și aproximativ 40.000 în Crimeea.

Ieri, ministrul rus al Apărării, Sergei Shoigu, a acuzat NATO de acțiuni „amenințătoare” și a spus că Rusia a răspuns prin trimiterea a două armate și trei formațiuni de trupe aeriene la granițele sale vestice, pentru a desfășura exerciții, neoferind detalii numerice sau de poziționare.

Reprezintă oare această acțiune o forță de invazie? Nu este esclus, însă analiștii spun că este puțin probabil să fie o invazie de amploare. Metoda probată și de încredere a Rusiei ar fi infiltrarea. În 2014 Crimeea a fost cucerită de forțele speciale ruse fără însemne, poreclite „omuleții verzi”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a numit recentele mișcări de trupe rusești drept „nejustificate și profund îngrijorătoare” și a adăugat că reprezintă „cea mai amplă masare de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei”.

Ucraina, NATO și guvernele occidentale au acuzat, de asemenea, de multă vreme, Rusia, că desfășoară unități regulate și arme grele în estul Ucrainei, aflat sub controlul separatiștilor. Kremlinul neagă acest lucru, spunând că trupele rusești de acolo sunt formate din „voluntari”.

Vorbind la sediul NATO de la Bruxelles, ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba a declarat că Rusia „amenință în mod deschis Ucraina cu războiul și cu distrugerea” statului. Doar că, spre deosebire de 2014, „Rusia nu va mai putea lua pe nimeni prin surprindere”, a adăugat Kuleba.

Care este fondul conflictului dintre Rusia și Ucraina?

În prezent relațiile ruso-ucrainene sunt, cu siguranță, ostile, dar nu este un război, ci există doar ciocniri sporadice în prima linie.

De la prăbușirea comunismului în 1991, trupele ruse au intervenit în conflicte în mai multe zone ale fostei Uniuni Sovietice, în special în Cecenia și alte zone din Caucaz.

În aprilie 2014, imediat după anexarea Crimeii de către Rusia, separatiștii pro-ruși au preluat controlul unei mari părți din regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei. Înainte de asta, timp de câteva luni au avut loc demonstrații pro-occidentale în Kiev, care au condus la îndepărtarea de la puterea a fostului președinte pro-rus, Viktor Ianukovici.

Ministrul ucrainean Kuleba a reamintit că în 2014 a existat un plan rus de divizare a Ucrainei și de creare a unei entități numite „Novorossiya” (Noua Rusie) – plan care a fost zădărnicit de forțele armate ucrainene.

Zona de conflict, cunoscută sub numele de Donbas, este majoritar rusofonă și acum, mulți dintre locuitorii de acolo au pașapoarte rusești. Președintele Putin spune că Rusia va apăra cetățenii ruși din străinătate dacă se va vedea că aceștia sunt în pericol.

Utilizarea de către Rusia a forțelor speciale, a războiului cibernetic și a propagandei în acest conflict și în alte conflicte este cunoscută sub numele de „război hibrid” – adică nu o zonă de război fierbinte, dar nici un conflict înghețat.

Un raport special de anul trecut al SUA pentru Congres a evidențiat rolul GRU în aceste conflicte, agenția rusă de informații militare.

În 2014 au avut loc lupte la scară largă, iar în 2015 a avut loc o încetare a focului și au existat unele schimburi de prizonieri. Peste 13.000 de oameni au fost uciși în conflict. Ucraina spune că 26 dintre soldații săi au murit în Donbas în acest an, comparativ cu 50 în tot anul precedent. Separatiștii spun că anul acesta au murit 20 dintre oamenii lor.

De ce amenință acum Rusia din nou Ucraina?

Analiștii ruso-ucraineni, printre care Pavel Felgengauer și James Sherr, remarcă mai mulți factori de amplificare a tensiunilor.

În februarie, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a impus sancțiuni lui Viktor Medvedciuk, un puternic oligarh ucrainean și prieten al președintelui Putin. De asemenea, Ucraina a interzis transmisiile a trei posturi TV pro-ruse.

Acordul de pace de la Minsk din 2015 este departe de a fi îndeplinit. De exemplu, în regiunile separatiste nu există încă un sistem pentru alegeri monitorizate independent.

În conflictele anterioare, numite „din vecinătatea apropiată”, Rusia a trimis trupe de „păstrare a păcii”, care în final au rămas acolo. Așa s-a întâmplat, de pildă, în Moldova și în Osetia de Sud. James Sherr spune că s-ar putea întâmpla din nou în Ucraina, ceea ce ar întări foarte mult poziția Rusiei.

Unii speculează că ceea ce se întâmplă acum ar fi un test la care Putin îl pune pe președintele american Joe Biden, care a adoptat o poziție mai dură față de Rusia decât cea a predecesorului său, Donald Trump.

În Rusia vor avea loc alegeri parlamentare în septembrie, iar „apărarea” rușilor din Ucraina ar putea să îi aducă lui Vladimir Putin multe voturi, fervoarea patriotică în chestiunea Ucrainei putând minimaliza chiar și opoziția masivă din partea susținătorilor lui Alexei Navalnîi.

Relația dintre Ucraina și NATO?

Ucraina nu este protejată de NATO în baza vreunui tratat fiindcă nu este membră. Dar NATO are legături strânse cu Ucraina, care a primit arme din Occident, inclusiv rachete antitanc US Javelin.

Președintele Zelensky a cerut NATO să grăbească integrarea Ucrainei în alianța politico-militară. Conflictul însă face ca solicitarea aceasta să fie dificil de satisfăcut din partea NATO.

Jens Stoltenberg a declarat că „depinde de cei 30 de membri, care urmează să decidă când este pregătită Ucraina pentru aderarea la NATO”. El a subliniat însă parteneriatul special al Ucrainei cu NATO , pe care îl au și alte țări, precum Suedia, Finlanda și Georgia.

„Respingem ideea că Rusia are un fel de drept de veto asupra unor țări care își decid calea suverană”, a spus el. Kremlinul a avertizat de mult Ucraina cu privire la aderarea la NATO, care se implică în modernizarea armatei ucrainene, în antrenamente și în exerciții comune.