• Șefii celor mai puternice armate din Europa discută la Londra menținerea păcii în Ucraina.
• Delegațiile din SUA și Rusia vor discuta duminică despre un armistițiu în Marea Neagră.
• România participă la coaliția care sprijină pacea din Ucraina.

Trump și Zelenski au vorbit miercuri la telefon despre armistițiul privind lovirea infrastructurii energetice. Duminică, delegațiile SUA și Rusiei vor continua negocierile
în Arabia Saudită, unde sperăm să se ajungă la un armistițiu în Marea Neagră. Până atunci, astăzi, șefii Armatelor din 30 de ţări din Europa, Canada și Australia, printre care și România, se reunesc în Marea Britanie pentru a discuta un plan de menținere a păcii în Ucraina.

Putin caută motive să amâne un acord de încetare totală a focului. Are Trump toate atuurile pentru a-l convinge să oprească agresiunea asupra Ucrainei?

Trump a schimbat regulile jocului. Dacă administrația Biden punea presiune pe Rusia, statul invadator, pentru a opri agresiunea, de data aceasta Trump pune presiune pe Ucraina și are o relație mai degrabă de amiciție cu Putin. Însă nu acest lucru cred că va duce la pace, nici măcar cei din jurul lui Trump — rude, prieteni, parteneri de afaceri pe care i-a cooptat în acest grup de negociere — ci faptul că armata rusă are nevoie de o pauză. 100.000 de militari ruși au fost identificați morți, iar primarul Moscovei vorbea de peste 600.000 de militari ruși răniți. Putin nu și-a îndeplinit obiectivele militare, nici cele strategice, dar nici cele tactice. Nu controlează total cele patru regiuni anexate, chiar dacă acolo are inclusiv în acest moment 60.000 de militari pregătiți. Noaptea trecută a fost una dintre cele mai puternice; Ucraina a fost atacată și mai intens cu roiuri de drone. Deci este clar că Rusia, în acest moment, nu mai poate să ducă un război de lungă durată, are nevoie de această pace.

Însă întrebarea este: ce se întâmplă după mandatul lui Trump? Va dura pacea mai mult de trei ani și jumătate, aproape patru, cât mai are Trump mandatul? Din această cauză, vedem că la Londra se adună șefii armatelor din Europa, alături de Canada și cele mai puternice țări din Europa, inclusiv Australia, pentru a face un plan pentru menținerea păcii în Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea unei misiuni de menținere a păcii. Vedem că la Bruxelles se desfășoară Consiliul European, unde șefii de state, inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan, discută despre planul de reînarmare a Europei. Întrebarea care se pune este ce va face Putin după 2030, când nu va mai fi Trump, când își va pregăti armata pentru o nouă invazie și va invada atunci Ucraina sau alt stat european. Din această cauză, țările europene sunt destul de îngrijorate cu privire la modul în care merg în acest moment negocierile dintre Statele Unite și Rusia.

Ce rol joacă România în coaliția statelor europene pentru un plan de menținere a păcii în Ucraina?

Țara noastră face parte din această coaliție de 30 de state, denumită Coaliția Celor Care Vor Pace. Este de acord și cu reînarmarea Europei. E drept că, cel puțin reprezentanții Partidului Poliției au spus că România nu va participa la o misiune de menținere a păcii în Ucraina, cel puțin în acest moment, dar este și prematur să discutăm despre această misiune, deoarece, prima dată, trebuie să se ajungă la încetarea focului și la un acord de pace. Cele două armate trebuie să se retragă de pe linia frontului și abia atunci va fi introdusă o misiune de menținere a păcii. Vedem ce mandat va avea, dacă va fi un mandat ONU, OSCE sau mandatul unei coaliții multinacionale.

Până atunci este prea devreme să ne pronunțăm, dar România a fost nevoită să fie parte a acestei coaliții europene, deoarece soliditatea NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite sunt puse la încercare. Vedem declarații din Statele Unite, atât împotriva politicii din România, cât și împotriva europenilor. Au existat inclusiv avertismente din partea vicepreședintelui american, J. Divers, dar și a șefului Pentagonului, că Statele Unite nu vor mai fi atât de implicate în NATO. În acest context, România are nevoie de această coaliție europeană pentru apărarea țării noastre, mai ales având în vedere poziția strategică din Est, ca țară de graniță și cu graniță pe Marea Neagră cu Rusia.

Citește și

• „Wine walks”, noul trend printre părinți: Cuplurile își plimbă bebelușii în timp ce beau vin. Criticii trag un semnal de alarmă
• STUDIU. Privitul peisajelor naturale poate reduce durerea fizică, nu doar disconfortul psihologic
• STUDIU: În 2025, industria sex-tech ajunge la 120 de milioane de roboți sexuali. Femeile sunt tot mai deschise la astfel de tehnologii