Semnal de alarmă tras de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: impactul războiului din Iran asupra economiei României ar putea fi unul „grav”, însă Guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală
- Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea pune probleme economiei româneşti însă Guvernul este nevoit să continue ajustarea fiscală, a spus Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
- Guvernatorul BNR spune că impactul economic ar putea deveni grav dacă conflictul continuă.
- Economia românească rămâne interconectată cu economiile din sud-estul Europei.
Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea pune probleme economiei româneşti însă Guvernul este nevoit să continue ajustarea fiscală, a spus Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, la conferinţa The Economist Romanian Goverment Roudtable, unde invitatul special este Doron Acemoglu, laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2024, scrie Ziarul Financiar.
„Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să pună presiuni ridicate asupra preţurilor energiei şi are ca perspectivă deteriorarea evoluţiilor economice. În cazul în care conflictul va continua, impactul său asupra economiei, nu doar asupra economiei României, ar putea fi grav. În cazul nostru, în pofida acestui risc, ajustările fiscale trebuie să continue”.
Acesta a explicat rolul BNR în situaţia actuală de incertitudine şi cum aceasta nu trebuie să ajungă să fie considerată instabilitate.
„Rolul băncii centrale nu este acela de a elimina incertitudinea, pentru că este imposibil, ci de a evita transformarea incertitudinii în instabilitate. Cadrul politicii monetare are ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor, însă stabilitatea preţurilor este legată de stabilitatea financiară. Acestea sunt două dimensiuni ale politicilor. Provocările noastre sunt: cum să acţionăm fără a constrânge activităţile economice, cum să conservăm stabilitatea cursului de schimb în timp ce menţinem flexibilitatea şi cum să susţinem intermedierea creditelor în timp ce protejăm standardele de creditare prudenţială”.
Ce a mai spus acesta:
Restartul economic post-COVID a condus şi la şocuri inflaţioniste, urmate apoi de crize succesive. Pe lângă aceasta, războiul din Ucraina a creat o presiune suplimentară în ceea ce priveşte stabilitatea economică. În ciuda acestor şocuri care se suprapun, politicile monetare au fost, în general, adecvate, iar inflaţia a fost moderată. Cu toate acestea, ca urmare a volatilităţii şi a şocurilor geopolitice, rămân în continuare aspecte de rezolvat.
Economia românească este interconectată cu economiile sud-est europene şi avem eforturi continue, în ultimii zece ani, pentru a accelera convergenţa economiei româneşti cu celelalte economii la nivel european. Cu toate acestea, este nevoie în continuare de măsuri politice, măsuri pozitive şi de investiţii pentru a beneficia de pe urma oportunităţilor care se arată la orizont în anii recenţi. Economia noastră a arătat rezilienţă. Acest lucru este adevărat.
De asemenea, situaţia finanţelor publice se confruntă cu presiuni de cheltuieli cauzate de cheltuielile bugetare ridicate. Creşterea este continuă, într-un ritm mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor europene şi de o piaţă a muncii încă robustă. În acelaşi timp, ne confruntăm cu vulnerabilităţi de ordin structural: un deficit de cont curent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile financiare internaţionale.