Serghei Lavrov, întrebat dacă România și baza de la Deveselu mai sunt considerate ținte militare de Federația Rusă: „Acest lucru este secret”

• Serghei Lavrov a fost întrebat dacă Rusia mai consideră baza de la Deveselu o țintă, după declarațiile făcute de Vladimir Putin în 2016.
• „Păi, acest lucru este secret”, a răspuns, cu ironie, ministrul rus de Externe, potrivit agenției TASS.
• Sistemul de la Deveselu face parte din arhitectura de apărare antirachetă a NATO, alături de instalația Aegis Ashore din Polonia, navele Aegis din Spania și radarul de avertizare timpurie din Turcia.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a evitat să ofere un răspuns clar atunci când a fost întrebat dacă România și baza de la Deveselu mai sunt considerate ținte militare de Federația Rusă. Întrebarea face trimitere la declarațiile lui Vladimir Putin din 2016, după operaționalizarea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Întrebarea i-a fost adresată de o jurnalistă româncă, în timpul conferinței de presă susținute de Lavrov la New York, în contextul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

„Domnule ministru, în 2016 președintele Vladimir Putin a avertizat că România se află în vizorul Rusiei din cauza bazei militare americane antirachetă de la Deveselu. Azi, mai sunt Deveselu și România pe lista țintelor militare ale Rusiei?”, l-a întrebat jurnalista.

Lavrov a răspuns în limba rusă și a zâmbit: „Ei bine, acest lucru este secret”, potrivit TASS. Ministrul rus de Externe nu a oferit ulterior alte clarificări privind poziția actuală a Moscovei.

Sistemul Aegis Ashore de la Deveselu a devenit operațional pe 12 mai 2016. La inaugurare a participat și secretarul general al NATO de la acea vreme, Jens Stoltenberg.

La scurt timp după operaționalizarea sistemului, Vladimir Putin a declarat că Rusia va trebui „să ia măsuri” și să adopte contramăsuri pentru a reduce ceea ce Moscova considera o amenințare generată de amplasarea elementelor sistemului american în România.

Potrivit TASS, Putin susținea atunci că la Deveselu erau amplasate rachete cu o rază de 500 de kilometri și afirma că raza acestora ar putea ajunge la 1.000 de kilometri în următorii ani.

De-a lungul timpului, Moscova a contestat caracterul exclusiv defensiv al instalației. Oficialii ruși au invocat, printre altele, lansatoarele Mk 41 utilizate în cadrul sistemului și posibilitatea teoretică de folosire a acestui tip de lansator pentru alte categorii de rachete.

La inaugurarea bazei de la Deveselu, NATO a precizat că Aegis Ashore are un caracter defensiv și este destinat protejării aliaților europeni împotriva amenințărilor cu rachete balistice provenite din afara spațiului euro-atlantic. Alianța a subliniat că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Sistemul de la Deveselu face parte din arhitectura de apărare antirachetă a NATO, alături de instalația Aegis Ashore din Polonia, navele Aegis din Spania și radarul de avertizare timpurie din Turcia.