Sfântul Vladimir Putin. Cum era să ajungă chipul dictatorului pe pereții Catedralei din Moscova

• Chipul lui Vladimir Putin apărea, alături de alți demintari ruși și Iosif Stalin, pe pereții Catedralei Forțelor Armate Ruse din Moscova. Protestele din societatea rusă l-au determinat pe Putin să renunțe la mozaic.
• Dacă Vladimir Ilici Lenin nu suporta cultul personalității, nu același lucru se poate spune despre Vladimir Putin, care se vede un țar și un sfânt printre rușii de rând.
• Catedrala Principală a Forțelor Armate Ruse este o catedrală patriarhală în cinstea Învierii lui Hristos, „dedicată celei de-a 75-a aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic”.

Chipul lui Vladimir Putin trebuia să apară, alături de alți demintari ruși și Iosif Stalin, pe pereții Catedralei Forțelor Armate Ruse din Moscova. Surse din presa rusă vorbesc despre o presiune a societății care l-au convins pe Putin să renunțe la acest demers care l-ar face gelos și pe Kim Jong Un.

În 9 mai 2022 s-au împlinit 77 de ani de la victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste. Ziua Victoriei a fost în mod tradițional o zi pentru a onora veteranii și a organiza o paradă enormă la Moscova pentru a arăta priceperea militară a țării.

Sub președintele Vladimir Putin, 9 mai a devenit una dintre cele mai importante sărbători ale Rusiei. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a descris-o drept „cea mai sfântă sărbătoare din țara noastră. A fost și va rămâne cea mai sfântă sărbătoare pentru toți rușii”, conform The Conversation.

The mosaics in Russia's huge new Church of the Armed Forces are set to rival Cavillini or Gaudi. (Another one includes Stalin.) Via @AlexKokcharov @MBKhMedia https://t.co/1qc7vHzrDh pic.twitter.com/eAKnTi01Ej— Alec Luhn (@ASLuhn) April 29, 2020

Într-un mod natural, Vladimir Putin și Rusia au scos din ecuația SUA și Europa când vine vorba de învingerea nazismului, asumându-și integral creditul victoriei din 9 mai.

Mulți cercetători au cercetat modul în care cel de-al Doilea Război Mondial a devenit o piatră de temelie a naționalismului rus în timpul perioadei la putere a lui Putin. Acest lucru reflectă și în retorica rusă despre războiul său din Ucraina. Liderii ruși au descris invazia ca pe o luptă împotriva „neo-naziștilor” și un război sfânt, scenariu care în ochii rușilor este plauzibil.

Fuziunea bizară dintre al Doilea Război Mondial, religie și naționalism rus este întruchipată într-o clădire neobișnuită: Biserica Principală a Forțelor Armate Ruse, construită la periferia Moscovei. Catedrala masivă, de culoare kaki, amplasată într-un parc tematic militar, a fost inaugurată în iunie 2020 și sărbătorește puterea Rusiei. Marea deschidere trebuia să comemoreze cea de-a 75-a aniversare a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, dar a fost amânată din cauza pandemiei.

Concepută de ministrul rus al apărării după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, catedrala întruchipează ideologia puternică susținută de Putin, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Patriarhul Chiril I al Moscovei fiind cel mai important al lui Putin în această perioadă.

Îngerii rusiei și armele de distrugere în masă

Clopotnița Bisericii Forțelor Armate are 75 de metri înălțime, simbolizând cea de-a 75-a aniversare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Diametrul domului său este de 19,45 metri, marcând anul victoriei: 1945. O cupolă mai mică are 14,18 metri, reprezentând cele 1.418 de zile de război. Armele capturate drept trofeu sunt topite în podea, astfel încât fiecare pas este o lovitură pentru naziștii învinși.

Frescurile celebrează puterea militară a Rusiei prin istorie, de la luptele medievale la războaiele moderne din Georgia și Siria. Arhanghelii conduc oștile cerești și pământești, Hristos mânuiește o sabie și Sfânta Maică, înfățișată ca Patria, dă sprijin. Frescele celebrează, de asemenea, ocupația din Crimeea care a început în 2014, cu oameni fericiți care țin un banner pe care scrie „Suntem împreună”.

Când Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, Biserica Ortodoxă Rusă a sărbătorit, numind Crimeea „leagănul” creștinismului rus. Această mitologie se bazează pe povestea medievală a prințului Vladimir, care s-a convertit la creștinism în secolul al X-lea și a fost botezat în Crimeea. Prințul a impus apoi credința supușilor săi din Kiev și de acolo s-a răspândit.

Biserica Ortodoxă Rusă, numită și Patriarhia Moscovei, a revendicat de mult acest eveniment drept povestea sa fundamentală. Imperiul Rus, care s-a legat de biserică, a adoptat și această poveste fundamentală.

Putin și șeful bisericii ruse, patriarhul Kirill, au reînviat aceste idei despre imperiu pentru secolul 21 sub forma așa-numitei „lumi rusești” – dând un nou sens unei fraze care datează din epoca medievală.

În 2007, Putin a creat o fundație numită Lumea Rusă, care a fost însărcinată cu promovarea limbii și culturii ruse la nivel mondial, cum ar fi un proiect cultural care păstrează interpretările istoriei aprobate de Kremlin.

Pentru biserică și stat, ideea „Lumii Ruse” cuprinde misiunea de a face din Rusia un centru spiritual, cultural și politic al civilizației, pentru a contracara ceea ce ei văd ca fiind ideologia liberală și seculară a Occidentului. Această viziune a fost folosită pentru a justifica politicile în țară și în străinătate.

Un alt mozaic planificat a descris sărbătorile înfrângerii Germaniei naziste de către forțele sovietice – Marele Război Patriotic, așa cum este numit al Doilea Război Mondial în Rusia. Imaginea includea soldați care țineau un portret al lui Iosif Stalin, dictatorul care a condus URSS în timpul războiului, printre o mulțime de veterani decorați. Alături de Stalin, Vladimir Putin sau Serghei Șoigu, personaje cunoscute în 2022 în special după invazia din Ucraina. Se pare că acest mozaic a fost îndepărtat înainte de inaugurarea bisericii. Era prea mult chiar și pentru conducătorul suprem al poporului rus.

Marele Război Patriotic are un loc special, chiar sacru, în viziunea rușilor asupra istoriei. Uniunea Sovietică a suferit pierderi imense – 26 de milioane de vieți este o estimare conservatoare. În afară de devastarea totală, mulți ruși văd în cele din urmă războiul ca unul sfânt, în care sovieticii și-au apărat patria și întreaga lume de răul nazismului.

Sub Putin, glorificarea războiului și rolul lui Stalin în victorie au atins proporții epice. Nazismul, din motive foarte întemeiate, este văzut ca o manifestare a răului suprem.

Retorica acestui naționalism militant a fost expusă pe măsură ce Rusia a amenințat cu invadarea și în cele din urmă a invadat Ucraina. Putin a susținut în mod constant că guvernul Ucrainei este condus de naziști, iar ministrul de externe Serghei Lavrov chiar l-a comparat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski – care este evreu – cu Adolf Hitler.

Aceste afirmații sunt absurde. Cu toate acestea, prezentarea guvernului de la Kiev ca fiind rău îl ajută pe Kremlin să picteze războiul din Ucraina în alb și negru.

Putin a vorbit și despre relațiile fraterne dintre poporul rus și cel ucrainean și a negat existența statului ucrainean. În opinia sa, suveranitatea Ucrainei este un exemplu de naționalism extrem, șovin.

Patriarhul Kirill, care a numit conducerea lui Putin un „miracol al lui Dumnezeu”, a spus că Biserica Forțelor Armate Ruse „are speranța că generațiile viitoare vor prelua ștafeta spirituală de la generațiile trecute și vor salva Patria de dușmani interni și externi”.

De la începutul invaziei, Kirill a apărat-o, pictând conflictul ca unul cu „semnificație metafizică”, așa cum a spus într-o predică la scurt timp după începutul războiului. Pentru moment, sfântul Vladimir Putin rămâne doar în inimile rușilor. Icoanele, în anii ce vor urma.