• ONU, Qatar, Arabia Saudită și Irak au condamnat Israelul pentru ocuparea teritoriilor siriene.
• Austria, Germania și UK nu mai primesc refugiați sirieni.
• Turcia deschide granița pentru cei 3 milioane de refugiați sirienii.

După căderea regimului lui Assad, rebelii sirieni se pregătesc să formeze un guvern de tranziție, iar Mohammed al-Bashir, care conduce Guvernul Sirian al Salvării din Idlib, ar putea să devină primul prim-ministru al Siriei libere. În timp ce lumea așteaptă să vadă ce fel de societate vor alege sirienii să adopte, Netanyahu a ordonat unele dintre cele mai mari bombardamente pentru distrugerea aeronavelor și navelor militare siriene. Totodată, premierul Israelului a ordonat armatei să ocupe zone tampon strategice la granița cu Siria.

Netanyahu vrea să se asigure că rebelii sirieni nu pun mâna pe aeronavele siriene, inclusiv pe MiG-29, pe navele care pot lansa rachete și pe sistemele de rachete siriene. Din această cauză, în toamnă au avut loc peste 250 de raiduri aeriene în noaptea trecută, una dintre cele mai complexe operațiuni militare din istoria Israelului.

Chiar dacă am văzut ieri o întâlnire, să zicem, relaxantă, între premierul sirian Ghazi al-Jalali, care a fost premier pe timpul regimului Assad, și comandantul rebel sirian Ahmed al-Shara al-Julani, Israelul știe că acesta din urmă și-a făcut pregătirea militară în rețelele teroriste Al-Qaeda și Statul Islamic. De aceea, armata israeliană nu a așteptat să vadă ce direcție va lua noua Siria și a luat măsuri militare destul de dure, creând o linie de fortificație la granița cu Siria și ocupând zone tampon pe înălțimile Golan. Practic, au ocupat punctele strategice, cele mai înalte pentru a proteja granița.

Bineînțeles, acest lucru a atras critici, inclusiv din partea reprezentanților Organizației Națiunilor Unite, dar și din partea Arabiei Saudite, Qatarului și chiar a Irakului, care au condamnat această ocupație, pe care eu o numesc „Ocupația Israelului”, care contravine unei rezoluții a ONU.

În Siria asistăm în acest moment la o înfrângere strategică pentru Rusia și Iran. Mai sunt și trupe turcești la nord, trupe americane la est și acum vedem trupele israeliene la sud, așa că toată lumea este cu ochii pe acest nou regim. Se așteaptă să vadă ce direcție va lua – va fi democratică, extremistă sau se va rupe? Am văzut chiar că Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a spus că Statele Unite militează pentru ca Siria să-și păstreze granițele și să nu se fracționeze în părți și grupuri sectare.

Care este poziția Europei?

Germania și Franța anunță că vor colabora cu noul guvern sirian, dar, bineînțeles, sub anumite condiții. În primul rând, condițiile se referă la respectarea drepturilor omului. Europa are un interes foarte mare, deoarece milioane de refugiați sirieni se află în țările europene, peste un milion doar în Germania.

Din acest motiv, Germania și Austria au anunțat că nu vor mai primi refugiați sirieni după căderea regimului Assad. Ieri a venit și o reacție din partea României. Ministerul Afacerilor Externe al României a spus că în Siria mai sunt doar câteva zeci de cetățeni români, iar aceștia sunt în siguranță în acest moment.

În acest moment, țările europene mai degrabă așteaptă să vadă care va fi noul guvern și ce poziție va adopta acesta atât în relațiile interne, cât și în cele internaționale.

Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, va călători în Israel săptămâna aceasta pentru a avansa acordul de încetare a focului din Gaza. Va accepta Netanyahu condițiile?

În acest moment, presa din Israel, în special Times of Israel și Jerusalem Post, a raportat că a fost schimbată lista cu ostatecii israelieni care vor fi eliberați și cu deținuții palestinieni care vor fi eliberați la rândul lor pentru a schimba ostatecii israelieni. Încă nu se știe raportul exact. De multe ori, Hamas cerea un raport de 100 la 1, adică 100 de deținuți pentru fiecare ostatec.

Sunt multe semne de întrebare. De exemplu, în rândul ostatecilor, șapte ar fi avut cetățenie americană, dintre care patru ar fi murit, deci ar rămâne doar trei în viață, iar în această listă ar fi și patru cetățeni americani. Nu știm încă numele ostatecilor, nici starea lor, dacă sunt doar în viață sau dacă există și ostateci decedați.

Din cei 101 ostateci care se află în acest moment în Gaza, Armata Israeliană a anunțat că 34 dintre aceștia și-au pierdut viața, dar există și informații mai sumbre, conform cărora doar 32 ar mai fi în viață în acest moment. Oricum, orice acord de încetare a focului în Gaza depinde de voința grupării teroriste Hamas de a elibera ostatecii israelieni.

Citește și

• Austria este de acord cu admiterea României și a Bulgariei în Spațiul Schengen
• Hotelul a devenit demodat pentru bogați. De ce apartamentele de lux private câștigă teren în turism
• Atmosfera toxică de la locul de muncă a devenit principalul motiv pentru care angajații renunță la joburi