- În România, sunt 65 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină
- În 2020, aproximativ 1,5 milioane hectare de culturi au fost salvate cu ajutorul rachetelor
- În România, sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor funcționează din anul 2000
Schimbările climatice pun tot mai mult în pericol culturile agricole. Grindina sau seceta sunt cei mai mari dușmani ai fermierilor.
Agrometeorologii spun că, dacă în urmă cu 20 de ani aveam căderi de grindină de 2-3 ori pe vară, acum se întâmplă de câteva ori pe lună. Soluția salvatoare o reprezintă sistemele antigrindină.
Anul trecut, peste un milion și jumătate de hectare au fost salvate de rachetele antigrindină, spune Gheorghe Căunei Florescu, directorul Sistemului Național Antigrindină. Iar anul acesta, sistemul va fi extins și va proteja 2,3 milioane de hectare.
“Randamentul este foarte bun. De aceea, acest sistem trebuie extins. Am folosit 3900 de rachete antigrindină. Am avut o eficiență de 13,4 euro/ha”, a declarat directorul SNACP.
„Serviciul nostru se desfășoară 24 din 24, 7 zile din 7. Urmărim datele meteo secundă cu secundă, monitorizăm situația atmosferică și intervenim”, a spus şi Ionuţ Lazăr.
Sistemul nu doar apără culturile de grindină, dar aduce și ploaia. Gelu Scutaru cultivă peste 4.500 hectare de teren în Vrancea. El spune că, de când sunt folosite aceste rachete, recoltele sale sunt salvate în proporție de 90%.
“Frecvența anilor în care se manifestă seceta este destul de ridicată.În general, atunci când este secetă, când apar diferențe foarte mari de temperatură, apar și aceste fenomene de distrugere prin căderi de grindină.”
Nu la fel de norocos se simte Marin Popa, fermier din Teleorman. În zona sa, rachetele antigrindină nu acționează, iar pagubele se văd în fiecare an.
“Anul trecut am avut pagubă la cultura de rapiță. A prins-o grindina și sigur că în proporție de 50% cultura s-a dus.Nu există an să nu fie o problemă. Fie de lipsă de precipitații, fie de grindină.”
La nivel mondial, 33 de țări folosesc sisteme antigrindină și de creștere a precipitațiilor. În Bulgaria, de exemplu, sistemul apără 15.000 km pătrați, iar în Ungaria 8.000 km pătrați.