Spania dă în judecată Comisia Europeană pentru politica de echilibrare a naționalităților în funcția publică a UE

• Spania a dat în judecată Comisia Europeană la CJUE, contestând politica prin care Bruxelles-ul încearcă să corecteze dezechilibrele de naționalitate din funcția publică a UE.
• Comisia a introdus un obiectiv de recrutare care favorizează statele subreprezentate, inclusiv prin prioritizarea candidaților din aceste țări în caz de calificări egale, măsură criticată ca fiind contrară principiului meritului și nediscriminării.
• Disputa reflectă o tensiune mai amplă în UE între reprezentarea echilibrată a statelor membre și principiul selecției strict pe criterii de competență, în contextul unor dezechilibre persistente în rândul funcționarilor europeni.

Spania a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), contestând noile măsuri ale Comisiei Europene privind corectarea dezechilibrelor de naționalitate din rândul funcționarilor instituțiilor UE, potrivit Euractiv.

Decizia vine în contextul în care executivul european a început să aplice politici de recrutare menite să reducă suprareprezentarea anumitor state membre în aparatul administrativ de la Bruxelles și să crească ponderea celor subreprezentate.

Potrivit Comisiei, state precum Spania, Italia, Belgia, România și Grecia se numără printre țările cu o prezență peste media a funcționarilor europeni, în timp ce Suedia, Danemarca, Finlanda, Cehia și Țările de Jos sunt insuficient reprezentate.

Pentru a corecta acest dezechilibru, Comisia a introdus un obiectiv de recrutare care ține cont de naționalitate: aproximativ jumătate dintre noii angajați ar urma să provină din state subreprezentate. De asemenea, în cazurile în care candidații au calificări egale, prioritate ar putea fi acordată celor din țări cu o prezență mai redusă în instituții.

Măsura a fost transmisă oficial departamentelor Comisiei de către directorul general pentru resurse umane, Stephen Quest, care a subliniat că aplicarea acestor criterii va respecta în continuare principiul meritului.

Guvernul de la Madrid consideră însă că această abordare încalcă regulile fundamentale ale Uniunii Europene privind egalitatea de tratament și nediscriminarea pe criterii de cetățenie, motiv pentru care a decis să atace măsura în justiție.

Disputa nu este singulară. Spania, alături de Italia și Franța, a contestat anterior și inițiative ale Parlamentului European care vizau recrutarea explicită a unor naționalități subreprezentate.

CJUE urmează să se pronunțe în cursul acestui an asupra acestor litigii, într-un context mai larg de dezbatere privind echilibrul dintre principiul meritocrației și cel al reprezentării geografice în instituțiile europene.

În prezent, din cei aproximativ 32.000 de funcționari ai Comisiei Europene, circa 2.790 sunt cetățeni spanioli.