Specialiștii în comunicare atrag atenția că tonul alarmist folosit de autorități este total nepotrivit

• Mihai Predeţeanu, specialist în comunicare: Oamenii nu au încredere în autorităţi, vina este a clasei politice
• Mihai Predeţeanu: Un ton alarmist este greşit în comunicarea informaţiilor oficiale
• Valeriu Gheorghiţă, medic infecţionist: Nu putem să comparăm ce a fost în martie, când se făceau 2.000 de teste, cu situaţia de acum

Tu ai încredere în ce îţi transmit autorităţile? Eşti mulţumit de modul cum comunică? Am stat de vorbă cu specialistul în comunicare Mihai Predeţeanu care îţi spune că de multe ori oficialii aleg un ton total nepotrivit. Tonul alarmist şi care inspiră frică nu este recomandat, spune Mihai. Autorităţile trebuie să îşi aleagă potrivit cuvintele, să lase orgoliile şi să se gândească strict la impactul social şi economic al ţării.

Autorităţile anunţă alarmist că a crescut numărul îmbolnăvirilor, însă nu explică niciodată faptul că numărul infectărilor creşte pentru că a crescut şi capacitatea de testare.

Dacă te uiţi la cifrele raportate astăzi, vezi că au fost anunţate 637 de noi cazuri de îmbolnăvire şi un număr de 14.237 de teste. Reiese o rată de pozitivitate de 4,47%. Pe 14 aprilie, adică în urmă cu trei luni, erau anunţate 245 de cazuri la 2.893 de teste. Deci, o rată de pozitivitate mai mare, de 8,5%.

Să-ţi dau acum şi un alt exemplu. Pe 9 iulie erau anunţate 614 noi cazuri de infectări cu virusul Sars-CoV2. Testele făcute au fost în număr de 13.179. Deci, o rată de pozitivitate de 4,66%. Dacă te uiţi în urmă, pe 9 aprilie erau raportate 246 de cazuri la un număr de 4.595 de teste, astfel reiese o rată de pozivititate mai mare, de 9,6%.

Medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă atrage atenţia că atunci când te uiţi la numărul de infecţii, să fii atent şi la numărul de teste făcute.

„Aş recomanda să nu ne relaxăm, încă n-am trecut pasul! Dacă mai menţineam măcar două săptămâni acea schemă pe care o aveam, poate acum eram la baza pantei descendente. Ne-am grăbit să recomandăm politic anumite idei”, a spus Tătaru, ministrul Sănătății.

„La noi există o astfel de problemă, de încredere în autorităţi. Aici este vina clasei politice.Este foarte important în momentul de faţă ca toată lumea să îşi aleagă cuvintele foarte atent. Sub nicio formă un ton de panică sau care să aibă tendinţa de a instaura panică în rândul cetăţenilor. Este un test pe care absolut toate statele democratice îl dau în acest moment. Autoritatea trebuie să lase politicianismul deoparte în aceste momente”, a declarat Mihai Predețeanu, specialist în comunicare.

• JD Vance anunță o nouă fază a războiului din Iran, dar confirmă termenul pentru încheierea conflictului
• Sondaj IRSOP: Românii se așteaptă la prețuri mai mari, consum redus și dobânzi în creștere în următoarele 12 luni. Pesimismul economic se accentuează
• Fostul șef al CIA, David Petraeus, avertizează că Republica Moldova ar putea fi următoarea țintă a lui Putin. În ce scenariu ar putea fi atacată România
• Ziua Internațională a Democrației, marcată de proteste violente în București. Adrian Mitroi: „Anularea alegerilor a adus o nemulțumire teribilă. Am aflat cu toții că nu contăm”
• Anularea alegerilor din România în 2024, din nou în atenția Comisiei Europene. Nathalie Loiseau cere publicarea anchetei TikTok: „Democrația noastră nu trebuie otrăvită”