Statele Unite oferă o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear al Iranului. Trump e pe cale să ia o decizie privind reluarea atacurilor

• SUA oferă o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear al Iranului.
• Departamentul de Stat promite protecție și relocare persoanei care furnizează informații relevante despre instalațiile, echipamentele și oamenii implicați în programul nuclear.
• Trump susține că instalațiile nucleare iraniene au fost distruse în urma bombardamentelor americano-israeliene, dar amenință în continuare cu noi atacuri.
• SUA și Israel au început atacurile pe 28 februarie, invocând drept obiectiv împiedicarea Iranului să dezvolte o armă nucleară.
• Trump și Netanyahu au justificat în repetate rânduri intervenția militară prin amenințarea reprezentată de programul nuclear iranian.
• Agenția Internațională pentru Energie Atomică a pierdut capacitatea de a monitoriza complet programul nuclear iranian, inclusiv producția și stocurile de centrifuge necesare îmbogățirii uraniului.

Statele Unite oferă o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru informații despre programul nuclear al Iranului. Departamentul de Stat american promite inclusiv relocarea persoanei care furnizează informațiile, dacă aceasta are nevoie de protecție. Administrația Trump caută detalii despre instalațiile nucleare, echipamentele și persoanele implicate în programul iranian, potrivit BBC.

Deși Președintele american Donald Trump a susținut anul trecut că instalațiile nucleare iraniene au fost „complet și total distruse” în urma bombardamentelor americane și israeliene, acesta a amenințat în repetate rânduri că ar putea ordona noi atacuri asupra unor obiective subterane, inclusiv asupra complexului cunoscut drept Pickaxe Mountain.

Anunțul vine într-un moment tensionat, în care Trump ia în calcul posibilitatea reluării campaniei militare asupra Iranului, dar vorbește în același timp despre negocieri și despre șansa unui acord pentru încheierea conflictului.

Ofensiva militară declanșată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, a avut drept obiectiv declarat împiedicarea Iranului să obțină arma nucleară. Principala îngrijorare a Statelor Unite și a Israelului era legată de cantitățile semnificative de uraniu îmbogățit acumulate de Iran. Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), înaintea bombardamentelor din iunie 2025, Iranul avea un stoc de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, o concentrație apropiată de nivelul necesar fabricării unei arme nucleare. Printr-un proces suplimentar de îmbogățire, această cantitate ar fi putut asigura materialul necesar pentru aproximativ 10 arme atomice. Nu există însă date certe privind cantitatea de uraniu aflată în posesia Iranului la 28 februarie 2026, deoarece inspectorii AIEA nu au mai putut verifica stocurile iraniene după atacurile din iunie 2025.

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au invocat în repetate rânduri pericolul reprezentat de programul nuclear iranian pentru a justifica intervenția militară.

Trump a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă niciodată în posesia unei arme atomice și a susținut că autoritățile iraniene încercau să-și refacă infrastructura nucleară, afectată de bombardamentele anterioare.

Potrivit presei americane, Statele Unite și Israel pregătesc acum mai multe scenarii pentru reluarea atacurilor comune asupra Iranului. Planurile ar include noi lovituri asupra instalațiilor nucleare, dar și asupra unor obiective militare și economice. Surse citate de CNN susțin că Israelul face presiuni pentru o nouă operațiune militară, în timp ce armata americană și-a pregătit forțele pentru eventuale atacuri, care ar putea fi declanșate la ordinul lui Donald Trump. În paralel, Casa Albă analizează și varianta unui acord diplomatic cu Iranul.

Potrivit Departamentului de Stat, lipsa de cooperare a Iranului cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică a afectat monitorizarea programului nuclear, inclusiv evidența centrifugelor și a componentelor necesare îmbogățirii uraniului. Aceste echipamente pot fi folosite atât pentru producerea combustibilului nuclear destinat scopurilor civile, cât și pentru obținerea materialului necesar armelor atomice.

În paralel, Armata SUA înființează o nouă structură, denumită „Task Force Iron Gate”, care va coordona eforturile de blocare a transporturilor de arme și materiale supuse sancțiunilor către și dinspre Iran.

Unitatea va funcționa din Tampa, Florida, și va colabora cu alte agenții guvernamentale americane, potrivit CENTCOM SUA. Totodată, Comandamentul Central al SUA susține că blocada navală impusă porturilor iraniene a împiedicat exporturi de petrol în valoare de peste 25 de miliarde de dolari.

Iranul se pregătește de noi atacuri

Iranul a renunțat oficial la limita autoimpusă de 2.000 de kilometri privind raza de acțiune a rachetelor balistice, la ordinul Liderului Suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care a cerut ca orice amenințare din partea Statelor Unite sau a Israelului să primească un răspuns care „nu va avea limite geografice”.

Până în prezent, Iranul nu este cunoscut ca având rachete balistice cu o rază de acțiune mai mare de 2.000 de kilometri. Această distanță permite însă atingerea unor teritorii extinse, inclusiv întreaga Peninsulă Arabică, regiunea Levantului, anumite zone din Grecia și Balcani, precum și cea mai mare parte a Egiptului.

În același timp, Iranul amenință Europa cu atacuri asupra unor ținte de pe continent dacă statele europene permit Armatei SUA să utilizeze bazele militare de pe teritoriul lor pentru atacuri împotriva Teheranului.

Potrivit The Jerusalem Post, un oficial iranian a indicat explicit Italia și Germania, în timp ce o publicație apropiată de municipalitatea din Teheran a publicat o hartă cu 15 posibile ținte europene, inclusiv obiective militare din România, Marea Britanie, Germania și Italia.