Creşterile de salarii au fost anulate de inflaţie pentru prima dată în ultimii zece ani

• Bugetele de salarii de anul viitor vor include o serie de majorări salariale.
• Este greu de făcut o previziune privind evoluţia salariilor din cauza schimbărilor aduse de pandemie.
• Beneficiile majorărilor salariale au fost anulate de inflaţia de 6,3%.

Salariul mediu pe economie a crescut cu 6,4% în ultimul an, dar inflaţia de 6,3% din august anulează beneficiile majorărilor de salarii. Salariul mediu din România a ajuns la valoarea de aproape 3.500 de lei net în luna august a acestui an, în creştere cu 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut, însă beneficiile majorărilor salariale au fost anulate de inflaţia de 6,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Salariul mediu pe economie a crescut cu 6,4% în ultimul an, dar inflaţia de 6,3% din august anulează beneficiile majorărilor de salarii. În ritmul actual de creştere a preţurilor şi al scăderii puterii de cumpărare, cei 5 milioane de angajaţi români ar putea avea, pentru prima dată, creşteri salariale negative în 2022.  Criza economică din 2008-2009 a şters un milion de joburi din economie până în 2011, an în care rata inflaţiei a fost mai mare decât nivelul de creşteri salariale.

Nivelul inflației mai mare decât cel al creșterilor salariale

Salariul mediu din România a ajuns la valoarea de aproape 3.500 de lei net în luna august a acestui an, în creştere cu 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut, însă beneficiile majorărilor salariale au fost anulate de inflaţia de 6,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Pentru prima dată din 2011 încoace – anul în care s-au resimţit cel mai tare efectele crizei financiare din 2008 pe piaţa muncii – în 2021 economia ar putea înregistra un nivel al inflaţiei mai mare decât cel al creşterilor de salarii.

„Sunt foarte multe discuţii în companii în acest moment pentru stabilirea bugetului pentru anul următor. Cei din multinaţionale au dat la grup informaţia despre inflaţia din România şi despre nivelul cu care va creşte anul viitor salariul minim pe economie, pentru că această creştere cu 10% a salariului minim impactează toate benzile salariale. Însă nu cred, cu toate eforturile de bugetare, că firmele vor acorda o creştere salarială medie de peste 6,5%, deci inflaţia va fi mai mare decât creşterile salariale de la privat“, a explicat Alina Popescu, talent information solution leader SEE Europe în cadrul companiei Mercer Marsh Benefits, care realizează anual un studiu salarial.

Bugetele de salarii de anul viitor vor include o serie de majorări salariale, doar că o previziune privind evoluţia salariilor este greu de făcut din cauza schimbărilor aduse de pandemie.

Multinaționalele și-au bugetat creșterile salariale pe anul următor

„Ce ne împiedică să facem previziuni mai apropiate de realitate este exact efectul pe care pandemia îl creează prin aceste valuri. Acest val 4 e mai abrupt decât ne-am imaginat. Fiecare companie îşi va dimensiona bugetele în funcţie de criteriile pe care le ia în calcul: inflaţie, evoluţia rezultatelor companiei, evoluţia pieţei muncii în domeniul în care activează etc.“, a spus Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a grupului Prohuman.

În 2011, anul în care numărul de salariaţi a ajuns la un minim istoric al ultimilor 50 de ani – doar 4 milioane de persoane faţă de 5 mi­lioane de persoane, cât erau înainte de criza financiară din 2008 – rata inflaţiei a ajuns la 5,8%, iar creşterea salarială medie a fost de 3,8%. În acel an, rata şomajului a depăşit 8%, iar cele un milion de joburi pierdute în perioada 2009-2011 au fost recuperate complet abia în 2017.

Potrivit studiului salarial al Mercer, companiile multinaţionale şi-au bugetat creşteri salariale de 5% pentru anul viitor, însă este posibil ca acest procent să mai crească uşor, ca urmare a nivelului crescut al inflaţiei.

„Nu cred firmele vor aproba, pe medie, o creştere mai mare de 6,5% a bugetelor de anul viitor, pentru că există multă nesiguranţă în ceea ce priveşte modul în care se va dezvolta economia. Deşi momentan previziunile sunt optimiste, deja sunt sincope de livrare în zona de maşini din cauza crizei cipurilor, ceea ce va conduce la o creştere de preţuri şi o scădere a puterii de cumpărare, ceea ce va pune frână puţin la consumerismul cu care ne-am obişnuit“, a mai spus Alina Popescu. Ea a adăugat că bugetele de salarii pot creşte prin realocarea unor sume din alte părţi, însă în condiţiile în care costurile fixe cresc, va fi greu să se mai procedeze astfel, iar o altă soluţie ar fi restructurarea, dar de care toată lumea se fereşte să vorbească momentan.