STUDIU. Bucureștiul are cea mai ridicată rată a mortalității asociate cu valurile de căldură dintre toate orașele din Europa Centrală și de Est

• În București, suprafețele betonate și asfaltate creează „insule de căldură” cu temperaturi cu 5-6°C mai mari decât în zonele verzi.
• Această situație este cauzată în principal de schimbările climatice și de urbanismul deficitar.
• Temperaturile medii anuale și numărul zilelor tropicale au crescut constant în ultimele decenii.

Capitala României înregistrează cea mai ridicată rată a mortalității asociate cu valurile de căldură între toate orașele din Europa Centrală și de Est, conform studiului „Bucureștiul sub caniculă”. Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că nu are cele mai ridicate temperaturi medii, care sunt mai mari în orașe precum Atena, Madrid sau Roma.

Această situație este cauzată de doi factori principali. Primul este schimbarea climatică, pentru care Bucureștiul are o vină locală redusă. Al doilea, mai important, este modul deficitar în care a fost gestionat orașul, cu investiții prioritare în extinderea bulevardelor și a pasarelelor, în detrimentul spațiilor verzi și reducerii poluării. Acest urbanism slab planificat a înrăutățit efectele caniculei și a dus la scăderea calității vieții, uneori cu consecințe letale pentru locuitori.

Studiul arată că suprafețele betonate și asfaltate, cu puțină vegetație, generează „insule de căldură” unde temperatura poate fi cu 5-6°C mai mare decât în zonele verzi sau lacuri, ajungând frecvent la 40°C în luna iulie. Stația meteorologică Filaret, situată în oraș, înregistrează temperaturi de suprafață și aer semnificativ mai mari decât stația Băneasa, aflată la periferie.

Temperatura medie anuală în București a crescut constant în ultimele decenii, de la 10-12°C la începutul secolului XX la valori zilnice medii peste 12°C după 2000, chiar depășind 14°C. Numărul zilelor tropicale (peste 30°C) crește și va continua să crească, cu estimări de 23-30 astfel de zile anual în perioada 2041-2060, și o creștere semnificativă până la sfârșitul secolului, astfel încât temperaturile tropicale vor domina practic vara.

În ciuda acestui risc major, Primăria Bucureștiului nu a adoptat încă o strategie coerentă pentru adaptarea la schimbările climatice. Documente planificate, precum Registrul Verde sau Planul Integrat de Calitatea Aerului (PICA), fie sunt învechite, fie nu au fost implementate corespunzător. În contrast, inițiativele civice, precum cele ale Asociației Parcului Natural Văcărești sau Asociației Ecopolis, promovează înverzirea orașului, inclusiv prin transformarea curților școlilor betonate în spații verzi, ajutând astfel la reducerea riscurilor asociate căldurii și inundațiilor.

Pe scurt, Bucureștiul se confruntă cu o creștere alarmantă a efectelor caniculei asupra populației, agravată de un urbanism deficitar. Soluțiile există, dar necesită o aplicare urgentă pentru a proteja sănătatea și viața locuitorilor capitalei.