Studiu Deloitte: Tinerii români și-au pierdut încrederea în clasa politică. În 2025, costul vieții rămâne principalul motiv de îngrijorare. Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Sistemul din România generează situații deosebit de incomode pentru noi toți”

• 48% dintre Millennials consideră costul vieții principala grijă
• Jumătate dintre tinerii Gen Z trăiesc de la un salariu la altul
• Instabilitatea politică îngrijorează peste o treime dintre Millennials
• Circa 22–25% dintre tineri sunt îngriorați de corupție
• 92% dintre tineri vor job cu sens, nu doar salariu
• Aproape jumătate dintre Millennials spun că schimbă jobul pentru bani
• 43% dintre Millennials și 42% dintre Gen Z din România folosesc deja A.I. la job
• 73% dintre Millennials sunt îngrijorați de climă. Peste 60% ar plăti mai mult pentru produse sustenabile

Tinerii trăiesc între costul vieții, instabilitatea politică, corupție și teama că viitorul lor financiar e deja în pericol – arată un studiu Deloitte. Gen Z și Millennials sunt generațiile cele mai educate din istorie, dar și cele mai anxioase. Trăiesc de la salariu la salariu, se tem de pensie înainte de 35 de ani, caută sens în muncă, iar jumătate folosesc deja inteligența artificială ca pe un instrument zilnic.

Costul vieții de zi cu zi rămâne pe primul loc în îngrijorările tinerilor.

Pare că trăim un moment de cotitură. Românii nu cred în instituțiile statului – la acest capitol suntem lideri în UE. Demisia ministrului Apărării confirmă această situație în care România se adâncește.

Cât de mare este erodarea încrederii în politică?

Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Este foarte mare – și este îndreptățită în bună măsură. Dacă ne referim la total populație în România, vedem în toate cifrele cum crește nivelul neîncrederii în clasa politică la modul general, în ultimii zeci de ani. 

Dar dacă vorbim despre generația tânără, acolo lucrurile sunt și mai dificile. Pentru că n-a existat niciodată un gap, o distanță atât de mare, între generațiile tinere și cei de peste 40-50 de ani. Totdeauna s-a vorbit de distanța între generații, totdeauna s-a vorbit despre problemele, neînțelegerile între părinți și copii, viziunile diferite asupra vieții, dar niciodată nu a fost distanța gap-ul atât de mare. 

Tinerii în momentul ăsta se nasc într-o anumită țară, dar noi, cei mai cu experiență, uităm uneori faptul că ei se nasc niște oameni liberi, într-un mediu online, și se nasc nu atât de mult într-o anumită țară, cât ca membri ai unei globalizări, deja existente, căreia noi nu ne putem împotrivi în niciun fel, indiferent cât naționalism și atitudini dintre acestea extremiste am încerca să pompăm. 

Majoritatea tinerilor, mai ales cei educați, pleacă în viață cu o viziune foarte liberă, o atitudine foarte liberă, care îi face să așeze niște etichete în relația cu statul. Ce reprezintă statul? Multă corupție, în primul rând, și multă instabilitate. Nu te poți aștepta la ceva bun. Iar tinerii nu sunt crescuți de către părinții lor sub atitudinea „datorăm ceva statului, și statul ne va da ceva înapoi, în mod cinstit“. Acest trade, care în societățile occidentale, în general, există – îți servești patria și patria are grijă de tine – la noi aici, în România, nu există. Totdeauna considerăm că suntem pe cont propriu și, dacă vă uitați la cifrele tuturor sondajelor ultimilor 30 de ani din România, vedem că până și la așteptările asupra viitorului țării cifrele sunt foarte jos. Și există iarăși un gap foarte puternic – așteptările asupra dezvoltării personale întotdeauna sunt puțin mai sus. 

Asta este motivația pentru care putem spune cu certitudine faptul că nivelul de așteptări asupra statului, mai ales a generației tânăre, este foarte jos. 

În ceea ce privește situația Ministrului Apărării – este o dramă, din punctul meu de vedere, asociată interesului național, pentru că acea poziție nu este o poziție de șef de partid. Este o poziție în Executiv, dar nu e la fel ca toate celelalte poziții în Executiv. Ministrul Apărării Naționale este unul dintre membrii CSAT-ului și reprezintă un pilon al statului. 

Genul ăsta de bâlbe pe care România îl face, evident din perspectivă politică, afectează USR-ul, afectează candidatul din partea USR-ului la Primăria Capitalei, pentru că lucrurile astea toate se leagă între ele – însă nu asta mă îngrijorează pe mine, ci mai degrabă spirala asta interminabilă prin care România coboară în percepția tuturor capitalelor europene și globale. Într-o țară cu război la graniță, Ministrul Apărării intră într-un astfel de scandal. 

Deci această situație n-aș privi-o ca o situație care-l afectează doar pe Ionuț Moșneanu, cât pe noi toți. Suntem parte a unui sistem care generează astfel de situații deosebit de incomode pentru noi toți”.

Tinerii din Generația Z pun accentul pe mărirea salariului minim. E vorba despre o criză generațională sau o putem putem privi ca pe un moft din partea tinerilor?

Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Nu, nu este un moft și nu suntem într-o situație atipică. Există o corelație a evoluției dezvoltării umane – în care Piramida nevoilor lui Maslow corelează cu evoluția pe vârstă. Este normal la 20-30 de ani să-ți dorești bani, mașină, vacanțe, să cucerești lumea, să-ți iei haine, și este normal când ajungi la 30-40 de ani să urci pe Piramida nevoilor și să începi să te gândești la ce aduci tu înapoi societății, cum ai grijă de copii, ce lași în urma ta și așa mai departe. 

E foarte corect faptul că intervalele încep să se comprime, e foarte corect că, în această stare de incertitudine în care generația tânără trăiește în România, tinerii încep să gândească la pensie puțin mai devreme – tot așa, asociată unor nevoi materiale.

Dar acest fenomen nu mă surprinde absolut deloc. Nu se întâmplă doar în societatea românească. Dacă ne uităm la State Unite – și acolo, prima dată, când își ia un nou loc de muncă, americanul tânăr se duce și ia un costum pe care și l-a dorit-o, după care își ia mașină, nu mai umblă cu vechitura aia pe care a primit-o gratis de la unul dintre părinți, etc.

Este normal ca la început de carieră și la început de viață profesională să domine nevoile de la baza Piramidei – mu numai nevoi gen mașină, haine sau alte vacanțe, dar chiar și nevoia unui spațiu locativ. Deci chiar și un acoperiș deasupra capului. E firesc ca acele nevoi să fie la acea vârstă”.