SUA pot schimba foaia cu Rusia. Ian Brzezinski, expert în politică externă: „Probabilitatea unui atac rusesc este ridicată”

• Ian Brzezinski, expert în politică externă și chestiuni militare, Atlantic Council: „După ce au analizat agresiunea rusă de mai bine de un deceniu, cum pot continua să finanțeze ambițiile revanșarde ale lui Putin?.
• Ian Brzezinski: „Plătim prețul pentru refuzul și eșecul de a adopta o poziție mai fermă împotriva lui Putin și a agresiunii sale”.
• Ian Brzezinski: „Putin creează un prejudiciu economic Ucrainei și Europei de Est prin această agresiune militară. Țara lui și el însuși ar trebui să plătească un preț pentru asta!”.
• Ian Brzezinski: „Putin a dominat de prea mult timp rețelele de socializare și a controlat ceea ce se vehiculează într-un mod care a divizat Occidentul în privința acestei crize”.
• Ian Brzezinski: „Sper ca România să se numere printre acele țări care furnizează Ucrainei echipamente militare letale, așa cum fac estonienii, lituanienii sau letonii”.
• Ian Brzezinski: „Dacă Occidentul nu crește semnificativ presiunea pe care o exercită asupra Rusiei, probabilitatea unui atac rusesc împotriva Ucrainei, o a doua invazie, este ridicată”.

Ian Brzezinski, expert american în politică externă și chestiuni militare, descrie, într-un interviu acordat pentru Aleph News, în dialog cu jurnalistul Bogdan Nicolae, cum se vede postura agresivă a Rusiei în actualul context.

Expertul american abordează variantele de răspuns ale SUA și ale aliaților europeni la creșterea presiunilor Rusiei asupra Ucrainei și a Europei. Acesta punctează și ce ar trebui schimbat, anticipat, sancționat în agresivitatea Rusiei. Până unde pot NATO și UE să acționeze în raport cu strategiile militare, și nu numai, ale Rusiei și ale lui Vladimir Putin?

„Din păcate, am văzut o creștere constantă a asertivității Rusiei, a provocărilor, a agresivității, încă din 2014 și, din păcate, nu ar fi trebuit să ne surprindă. Provocările de agresiune pe care Rusia le face prin invazia Ucrainei, hărțuirea navelor, operațiunile de informații, asasinatele, interferențele electorale, rețelele de socializare sau campaniile de dezinformare au primit un răspuns insuficient din partea Occidentului. Iar asta l-a determinat pe Putin să creadă că poate scăpa, pentru că are apetitul necesar să-și îndeplinească ambițiile. Este, în esență, reconstituirea controlului Moscovei și a sferei de influență asupra unei mari părți din estul și din centrul Europei. Deci plătim prețul pentru refuzul și eșecul nostru de a adopta o poziție mai puternică și mai fermă împotriva lui Putin și a agresiunii sale.”

Ian Brzezinski: „Ar trebui să existe sancțiuni economice, nu doar sancțiuni devastatoare post-factum, ci un set crescând de sancțiuni economice”

Expertul american identifică patru lucruri pe care SUA și aliații săi au puterea să le facă, pentru „a trece de la o postură de descurajare pasivă la una de descurajare activă a Rusiei.” Ian Brzezinski vorbește și despre prețul pe care Rusia și Vladimir Putin însuși ar trebui să-l plătească pentru această criză militară.

„Avem de-a face cu o criză militară condusă de ambițiile teritoriale ale lui Putin și care se manifestă în primul rând prin utilizarea contondentă a forței militare…deci răspunsul nostru trebuie să fie la fel de robust.

În acest scop, există patru lucruri pe care Occidentul ar trebui să le facă.

În primul rând, ar trebui să desfășurăm o postură militară robustă la frontiera estică a NATO, în special în sud-estul Poloniei și în estul României, iar această forță să aibă o masă semnificativă, dar și o anumită capacitate de a lovi peste graniță. Gândiți-vă la avioane de atac, apărare aeriană și anti-rachetă cu rază lungă de acțiune, apărare anti-aeriană și anti-rachetă, sprijin logistic, artilerie cu bătaie lungă … care să complice planificarea Rusiei.

În al doilea rând, trebuie să recâștigăm controlul asupra relatărilor. Putin a dominat de prea mult timp rețelele de socializare și a controlat ceea ce se vehiculează într-un mod care a divizat Occidentul în privința acestei crize.

În al treilea rând, ar trebui să existe sancțiuni economice, nu doar sancțiuni devastatoare post-factum, ci un set crescând de sancțiuni economice. De ce? Pentru că deja Putin creează un prejudiciu economic Ucrainei și Europei de Est prin această agresiune militară. Țara lui ar trebui să plătească un preț pentru asta, el însuși ar trebui să plătească un preț pentru asta.

Și, în cele din urmă, ar trebui să facem mai mult pentru a ajuta și a angaja în mod direct armata ucraineană.Trebuie să oferim mai multe echipamente letale și sper ca România să se numere printre acele țări care furnizează echipamente militare letale, așa cum fac estonienii, lituanienii sau letonii cu echipamentul de care s-ar putea spune că ucrainenii au nevoie urgentă, într-un moment în care se confruntă cu o agresiune reală din partea Rusiei. Și, pe lângă furnizarea de echipamente, ar trebui să lucrăm mai mult cu armata ucraineană”, explică interlocutorul lui Bogdan Nicolae.

„După ce au analizat agresiunea rusă de mai bine de un deceniu, cum pot continua să finanțeze ambițiile revanșarde ale lui Putin?”

Există coerență, unitate, în rândul aliaților nord-atlantici? Care este cea mai mare problemă a Occidentului împotriva agresiunii ruse? Prin urmare, care este calea de urmat pentru ca Europa să își intensifice și să exercite o anumită previziune strategică, claritate strategică, dar și un anumit angajament moral?

„Cea mai mare problemă pe care o avem în postura Occidentului împotriva agresiunii ruse este în mare parte incapacitatea multora din Europa de Vest și din marile țări vest-europene de a-și întrerupe legăturile economice cu Rusia. Faptul că ei continuă să cumpere cantități masive de petrol și gaze din Rusia este total nejustificat. Practic, ei finanțează agresiunea militară rusă prin aceste achiziții, iar acest lucru arată o miopie strategică reală din partea unora dintre aceste țări. Aici mă refer în special la Germania, dar într-o anumită măsură și la Franța, și la Italia.

Adică, după ce au analizat agresiunea rusă de mai bine de un deceniu, cum pot continua să finanțeze ambițiile revanșarde ale lui Putin?

Acum, pe lângă faptul că este o miopie din punct de vedere strategic, reflectă și o reală indiferență morală. Gândiți-vă la situația dificilă a Ucrainei de astăzi, un vecin a cărui suveranitate a fost încălcată, ale cărui teritorii au fost confiscate, care a suferit pierderi între 14.000 și 15.000 de ucraineni uciși de agresiunea rusă… ca să nu mai vorbim de milioanele de persoane strămutate. Cum ar putea continua să cumpere petrol și gaze rusești și să finanțeze agresiunea? Din păcate, reflectă controlul pe care lăcomia corporativă îl are în aceste țări, de a continua aceste angajamente.

Este timpul ca Europa să își intensifice și să exercite o anumită previziune strategică, claritate strategică, un anumit angajament moral și să înceapă să își exercite puterea economică pe care o are în sprijinul nu doar al propriilor interese ale Ucrainei, ci și al intereselor Europei în ansamblu”, conchide Ian Brzezinski, în interviul acordat pentru Aleph News.