- Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut riscul pe care Rusia îl reprezintă pentru statele membre NATO și se teme că Putin ar putea risca noi agresiuni împotriva altor vecini.
- „Prețul pe care îl plătim pentru susținerea Ucrainei aduce beneficii și pentru propria noastră securitate. Președintele rus Vladimir Putin a declarat în mod clar că vrea să șteargă țara de pe hartă și să rescrie ordinea de securitate europeană”, a scris Stoltenberg.
- În ultimele săptămâni, NATO a încercat să protejeze unele state membre ca urmare a temerilor că războiul ar putea depăși granițele Ucrainei – cu avioane și avioane de vânătoare care monitorizează spațiul aerian și asigură o prezență defensivă constantă deasupra Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și României.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut riscul pe care Rusia îl reprezintă pentru statele membre NATO și se teme că Putin ar putea risca noi agresiuni împotriva altor vecini.
Advertisment
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut riscul pe care Rusia îl reprezintă pentru alte state membre NATO într-un articol publicat miercuri în Financial Times – în care a adăugat că scopul lui Vladimir Putin este de a șterge Ucraina de pe hartă.
„Prețul pe care îl plătim pentru susținerea Ucrainei aduce beneficii și pentru propria noastră securitate. Președintele rus Vladimir Putin a declarat în mod clar că vrea să șteargă țara de pe hartă și să rescrie ordinea de securitate europeană”, a scris Stoltenberg.
Recomandări
„Rusia ocupă temporar aproximativ 20% din Ucraina – de patru ori mai mare decât Belgia sau jumătate din Marea Britanie. Încurajată de orice succes, Rusia ar putea risca noi agresiuni împotriva altor vecini și chiar un atac asupra aliaților din NATO.”
Acum, după cum a anunțat joi, Departamentul de Stat al SUA a declarat că dorește ca legislatorii americani să aprobe fonduri pentru țările vecine Ucrainei care „sunt potențial expuse riscului unei viitoare agresiuni rusești”, relatează Newsweek.
Banii ar urma să facă parte dintr-un nou pachet de 2,2 miliarde de dolari pentru Ucraina și 18 națiuni învecinate, dacă vor fi aprobați de Congres, Ucraina primind aproximativ 1 miliard de euro din această sumă.
Se pare că restul banilor ar urma să ajungă la țări precum Cehia, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România, Republica Moldova și Slovenia.
În ultimele săptămâni, NATO a încercat să protejeze unele state membre ca urmare a temerilor că războiul ar putea depăși granițele Ucrainei – cu avioane și avioane de vânătoare care monitorizează spațiul aerian și asigură o prezență defensivă constantă deasupra Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și României.
În august, propagandistul Kremlinului, Vladimir Solovyo, a declarat că Rusia se află deja în război cu țările NATO, afirmând la televiziunea de stat rusă: „Este un război împotriva NATO, un război pentru supraviețuirea țării noastre”.
Aceasta a declarat la 11 august că aproximativ 2.400 de soldați au fost trimiși în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia „pentru a ne liniști aliații și a ne descuraja adversarii”.
Pe lângă anunțarea noului ajutor joi, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a declarat că o retragere suplimentară de 675 de milioane de dolari va include mai multe „arme, muniții și echipamente din stocurile Departamentului american al Apărării” pentru Ucraina.
Partenerii noștri