- Comunicatul final al Summitul-ui pentru Pace în Ucraina cere respectarea integrității teritoriale.
- Textul nu spune explicit că Rusia trebuie să se retragă din teritoriile ocupate.
- Runda a doua: Textul cere asocierea Rusiei la negocierile de pace.
- Moscova continua să șantajeze amenințând cu un ultimatum.
- 80 de țări dintre cele 90 reprezentate în Elveția au semnat Comunicatul final.
- Brazilia, India și Arabia Saudita nu au semnat încă textul.
Summit-ul pentru Pace în Ucraina reafirmă integritatea țării, dar solicită implicarea Rusiei fără să ceară explicit retragerea din teritoriile ocupate, pentru a obține o adeziune cât mai largă a participanților la acest text.
Cu sprijinul marii majorități a participanților, declarația finală reafirmă „principiile de suveranitate, independență și integritate teritorială a tuturor statelor, inclusiv a Ucrainei”.
Care este mesajul cu care se încheie acest prim Summit?
Un mesaj puternic. Marea majoritate a țărilor reunite la primul Summit de Pace din Ucraina și-au reiterat sprijinul pentru independența și suveranitatea teritorială a Ucrainei, recunoscând în același timp că Rusia trebuie să facă parte din discuții pentru a obține „o pace durabilă și durabilă”.
La mai bine de doi ani de la invazia rusă, marea majoritate a celor aproximativ o sută de participanți au reușit să cadă de acord asupra unui comunicat final care descrie căile pentru a pune capăt celui mai mare conflict armat din Europa după al Doilea Război Mondial.
Dar întrebarea „cum și când să implicăm Rusia” rămâne deschisă, a recunoscut președintele Confederației Elvețiene și gazda Summit-ului, Viola Amherd.
La rândul său, Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia și liderii săi „nu sunt pregătiți pentru o pace dreaptă”. „Trebuie să ne facem treaba, să nu ne gândim la Rusia, să facem ceea ce avem de făcut”, a spus președintele ucrainean.
Potrivit unui numărător difuzat pe un ecran oficial în sala de presă, aproximativ 80 de țări susțîn declarația finală. Brazilia , India și Arabia Saudită , în special, nu se numărau printre ele la începutul după-amiezii.
Textul reafirmă „principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale ale tuturor statelor, inclusiv ale Ucrainei”. El denunță „militarizarea securității alimentare” și face apel la întoarcerea copiilor ucraineni deportați de Rusia.
De asemenea, el face apel la „implicarea tuturor părților” în conflict pentru a pune capăt ostilităților, în timp ce Rusia și aliatul său chinez au respins acest prim Summit.
Cum rămâne cu ultimatumul Rusiei ?
Apelul la capitulare lansat cu o zi înainte de summit de către președintele Vladimir Puțin a fost respins hotărât de majoritatea participanților.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat și azi că Ucraina ar trebui să „reflecteze” la propunerea președintelui rus, asigurând că nu este un „ultimatum”, ci „o inițiativă de pace care ține cont de realitățile de pe teren.
Discuțiile din Elveția s-au bazat pe punctele comune dintre planul de pace al președintelui Zelensky prezentat la sfârșitul anului 2022 și rezoluțiile ONU privind războiul, care s-au bucurat de un sprijin larg.
Succesul diplomatic al summit-ului vine pe lângă eliberarea ajutorului militar american, după luni de amânare, și a unui împrumut de 50 de miliarde de dolari garantat de active rusești înghețate.
Știm dacă și alte puncte cheie din planul lui Zelenski au fost incluse în comunicatul final?
Azi, delegațiile au fost împărțite în mai multe grupuri de lucru pe subiecte stringente: securitatea nucleară, securitatea alimentară globală, în special prin asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, și aspecte umanitare.
Comunicatul final cere eliberarea „prin schimb complet” a prizonierilor de război, dar și „a tuturor copiilor ucraineni deportați și strămutați ilegal”.
Discuțiile privind securitatea alimentară s-au concentrat pe criza producției agricole și a exporturilor, care a creat un șoc alimentar și inflaționist la începutul războiului, Ucraina fiind unul dintre hub-urile de cereale ale lumii.
Comunicatul final subliniază că „securitatea alimentară nu trebuie militarizată în niciun fel” și că trebuie garantată libertatea de navigație pe Marea Neagră și Marea Azov.
Discuțiile au inclus nu numai distrugerea terenurilor fertile, ci și riscurile prezentate de mine și munițiile neexplodate.
„Găsirea unei soluții politice în Ucraina rămâne crucială pentru stabilizarea prețurilor alimentelor pe piața mondială”, a subliniat Elveția.