Suntem deja în război cu Rusia? Generalul maior (rez.) Adrian Ciolponea avertizează: Este o stare de confruntare permanentă între NATO şi Federaţia Rusăv

• Europa se află într-o stare de confruntare permanentă cu Rusia, avertizează generalul-maior în rezervă Adrian Ciolponea, care susține că atacurile hibride pot pregăti terenul pentru un viitor conflict militar.
• Aproximativ 1.400 de incidente ar fi fost înregistrate pe teritoriul european al NATO, potrivit cifrelor invocate de general. Printre acestea se numără atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni cu drone și campanii de dezinformare.
• Rusia urmărește slăbirea unității NATO, reducerea sprijinului pentru Ucraina și testarea reacției aliaților. Generalul avertizează asupra riscului unei operațiuni militare limitate împotriva unui teritoriu NATO.

Europa nu mai trăieşte într-o stare de pace în sensul tradiţional al cuvântului, dar nici nu se află într-un război declarat cu Rusia. Între cele două există o zonă tot mai periculoasă, în care atacurile cibernetice, sabotajele, incursiunile cu drone şi campaniile de dezinformare sunt folosite pentru a testa reacţia NATO şi pentru a slăbi unitatea aliaţilor. Generalul-maior în rezervă Adrian Ciolponea, fost reprezentant al Comandamentului Aliat pentru Transformare la Bruxelles, avertizează că aceste acţiuni pot reprezenta pregătirea terenului pentru o confruntare militară viitoare.

Într-un interviu acordat Aleph News şi Monitorului Apărării şi Securităţii, în emisiunea Cine te apără?, difuzată în fiecare joi, de la 22.00, generalul Adrian Ciolponea a explicat că ameninţările hibride ale Rusiei nu trebuie analizate ca incidente izolate, ci ca parte a unei confruntări mai ample, desfăşurate simultan în domeniul politic, economic, cibernetic, militar şi informaţional.

Potrivit acestuia, secretarul general al NATO a vorbit despre aproximativ 1.400 de incidente înregistrate pe teritoriul european al Alianţei, cu o concentrare mai mare pe flancul estic. Acestea includ atacuri cibernetice, incendieri, sabotaje, dezinformare şi acţiuni care urmăresc destabilizarea instituţiilor şi a societăţii.

Întrebat dacă Europa se află deja într-un război nedeclarat cu Rusia, generalul a evitat utilizarea acestui termen, explicând că noţiunea de război are implicaţii juridice şi politice importante.

„Nu aş merge până acolo să pun accent pe cuvântul război, „război” având semnificaţii legale sau de politică internaţională foarte grele, foarte dificile. Dar este o stare de confruntare permanentă între NATO şi Federaţia Rusă”, a declarat Adrian Ciolponea.

În această confruntare, NATO încearcă să descurajeze o eventuală agresiune, în timp ce Rusia testează constant limitele de reacţie ale Alianţei.

Ce urmăreşte Rusia prin atacurile hibride?

Generalul identifică trei obiective principale ale Moscovei: erodarea coeziunii NATO, reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina şi verificarea capacităţii de reacţie a statelor aliate.

Rusia încearcă să exploateze diferenţele dintre statele din nordul şi sudul Europei, dar şi dintre cele din est şi vest. O Alianţă divizată politic ar avea dificultăţi mai mari în adoptarea rapidă a unor decizii militare.

„Federaţia Rusă şi NATO au identificat ca fiind centrul de greutate în NATO coeziunea Alianţei”, a explicat generalul.

Acţiunile hibride urmăresc şi identificarea vulnerabilităţilor instituţionale. O incursiune cu drone poate testa sistemele de supraveghere şi apărare aeriană, în timp ce un sabotaj sau un atac cibernetic poate verifica modul în care autorităţile civile şi militare cooperează în situaţii de criză.

Miza este însă mai mare decât producerea unor incidente punctuale. Moscova urmăreşte, potrivit generalului, crearea unui climat de instabilitate care să slăbească statele europene.

„Cu cât o naţiune este mai dezbinată şi se află sub un […] tumult permanent social, este o pradă mai uşoară pentru o acţiune militară pe viitor”, a avertizat acesta.

Ar putea Rusia să ocupe temporar un teritoriu NATO?

Una dintre cele mai îngrijorătoare ipoteze discutate în emisiune este cea a unei operaţiuni militare limitate, prin care Rusia ar ocupa temporar o porţiune din teritoriul Alianţei pentru a obţine concesii politice.

Generalul a explicat că NATO analizează asemenea scenarii în cadrul exerciţiilor sale, folosind adversari fictivi. Scopul unei eventuale agresiuni nu ar fi neapărat cucerirea unui stat întreg, ci obţinerea unui avantaj strategic prin ocuparea unui teritoriu limitat.

Ţările baltice sunt frecvent invocate în discuţiile despre acest tip de ameninţare.

În interpretarea generalului-maior (rez.) Ciolponea, Rusia urmăreşte retragerea forţelor americane din Europa şi refacerea unei zone-tampon între teritoriul rus şi NATO, care ar afecta întregul flanc estic, inclusiv România.

Un asemenea scenariu devine cu atât mai relevant cu cât, potrivit evaluărilor experţilor NATO invocate de general, Rusia ar putea să îşi refacă şi să îşi modernizeze capacităţile militare până în jurul anului 2030, în ipoteza încheierii războiului din Ucraina.

De ce atacurile hibride nu declanşează automat Articolul 5?

O problemă majoră pentru Alianţă rămâne atribuirea responsabilităţii. În cazul sabotajelor şi atacurilor cibernetice, investigaţiile pot dura luni întregi, iar identificarea celor care au organizat operaţiunile este dificilă.

Generalul a subliniat că NATO dispune de echipe specializate pentru sprijinirea statelor afectate de atacuri hibride, dar acestea sunt trimise la solicitarea ţării vizate.

În opinia sa, răspunsul la asemenea incidente trebuie să folosească mecanismele de cooperare şi intervenţie ale Alianţei, fără a presupune automat declanşarea apărării colective.